Personaje ale Reformei

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază cartea lui Hilaire Belloc despre Reformă ca fiind o lucrare profund pătrunzătoare și captivantă care oferă o perspectivă catolică asupra acestei perioade istorice critice. Cititorii apreciază abilitatea de povestitor a lui Belloc și concentrarea sa asupra figurilor-cheie, dar unii critică lucrarea pentru părtinirea sa și lipsa unei acoperiri cuprinzătoare a liderilor protestanți.

⬤ Scris frumos și un stil de povestire captivant.
⬤ Perspective aprofundate asupra figurilor-cheie ale Reformei.
⬤ Oferă o perspectivă catolică, pe care unii cititori o consideră reconfortantă.
⬤ Oferă o înțelegere mai largă a contextului socio-politic al Reformei.
⬤ Recomandată ca lectură esențială pentru cei interesați de istoria europeană.

⬤ Extrem de părtinitoare față de perspectivele catolice, etichetându-i adesea pe reformatori drept eretici.
⬤ Lipsește notele de subsol sau citatele, ceea ce unii cititori consideră frustrant.
⬤ Tratarea insuficientă a figurilor protestante importante precum Luther și Calvin.
⬤ Unii cititori au considerat-o inexactă din punct de vedere istoric sau prea simplistă.
⬤ Posibil preț ridicat pentru edițiile cu copertă cartonată.

(pe baza a 54 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Characters of the Reformation

Conținutul cărții:

În această colecție de scurte biografii, Hilaire Belloc, unul dintre marii istorici catolici ai secolului al XX-lea, își împărtășește opiniile cu privire la principalele personaje ale Reformei protestante, concentrându-se în principal asupra acelor figuri implicate în evenimentele din Anglia.

Prin fiecare relatare, Belloc demonstrează că motivele liderilor protestanți au fost rareori de natură religioasă, ci de obicei politice sau economice. El reamintește cititorului că creștinătatea europeană a fost cândva o singură entitate unită, sub autoritatea Bisericii Catolice, fiecare țară considerându-se o "provincie" a întregului. Cu toate acestea, mulți dintre prinții Europei au resimțit puterea pe care episcopul Romei o deținea în propriile lor ținuturi.

Reforma, ajutată de ascensiunea naționalismului, a fost un mijloc pentru nobilii Europei de a scăpa de autoritatea papală și de a-și conduce independent teritoriile. De asemenea, a oferit monarhilor europeni controlul asupra Bisericii și asupra tuturor proprietăților acesteia de pe teritoriul lor, inclusiv asupra impozitelor care, în mod normal, ar fi fost trimise la Roma.

Prin urmare, nobilii s-au îmbogățit prin confiscarea averii Bisericii și s-au împotrivit oricărei forme de reconciliere dacă aceasta însemna returnarea averii proprietarului său de drept. În generațiile următoare, teama de această posibilitate a oferit claselor nobiliare un stimulent pentru a rămâne în tabăra protestantă.

În plus, liderii politici ai "Contrareformei" nu au fost atât de eficienți pe cât ar fi trebuit, permițând adesea propriilor agende dinastice sau naționaliste să aibă întâietate în fața restaurării unității religioase în Europa.

Ca de obicei, perspectiva istorică a lui Belloc oferă genul de înțelepciune atemporală rar întâlnită în timpurile moderne.