Evaluare:
Cartea lui Hilaire Belloc „Statul servil” critică capitalismul și socialismul, susținând că ambele conduc la un stat servil în care indivizii își pierd libertatea. Cartea promovează distributismul ca un model economic mai corect, punând accentul pe proprietatea pe scară largă. Mulți cititori au găsit ideile provocatoare și lămuritoare, în timp ce alții au criticat ediția slab editată și lipsa de profunzime.
Avantaje:Cartea prezintă un model economic alternativ (distributismul) care sfidează sistemele capitalist și socialist existente. Este ușor de citit, provoacă la reflecție și aprofundează înțelegerea istoriei și a structurilor economice. Mulți cititori au apreciat previziunea lui Belloc și relevanța argumentelor sale în prezent.
Dezavantaje:Mai mulți cititori au raportat probleme grave de editare, inclusiv greșeli de scriere și probleme de formatare care au afectat experiența de lectură. Unii au găsit cartea lipsită de conținut și excesiv de prolifică, considerând că ar putea fi condensată semnificativ fără a-și pierde esența. Criticii au susținut că ipotezele lui Belloc cu privire la sistemele economice ar putea fi simplificate excesiv sau greșite.
(pe baza a 55 recenzii ale cititorilor)
The Servile State
În tratatul său despre istoria economică europeană (The Servile State, 1912), Hilaire Belloc explorează numeroasele defecte ale sistemului capitalist. El explică faptul că capitalismul a apărut în urma Reformei engleze, a ajuns la forma sa actuală în timpul Revoluției Industriale din Anglia și de acolo a fost exportat în restul lumii.
„În Anglia a apărut sistemul industrial. În Anglia s-au format toate tradițiile și obiceiurile sale; și pentru că Anglia în care a apărut era deja o Anglie capitalistă, industrialismul modern, oriunde îl vedeți astăzi la lucru, după ce s-a răspândit din Anglia, a procedat după modelul capitalist. Belloc sugerează, de asemenea, că capitalismul a suplinit un alt sistem, mai vechi, unul care s-a dezvoltat în întreaga Europă catolică, un sistem pe care el și bunul său prieten G.
K. Chesterton l-au denumit „distributism”.
„ „Proprietatea era o instituție nativă a statului și de care se bucura marea masă a cetățenilor săi. Instituțiile cooperatiste, reglementările voluntare ale muncii, limitau utilizarea complet independentă a proprietății de către proprietarii săi doar pentru a menține intactă această instituție și pentru a preveni absorbția proprietății mici de către cea mare. „ „Această excelentă stare de lucruri la care am ajuns după multe secole de dezvoltare creștină și în care vechea instituție a sclaviei fusese eliminată definitiv din creștinătate, nu a supraviețuit peste tot.
În Anglia, în special, ea a fost ruinată. ”
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)