Titlul original:
Weeping at a Stranger's Funeral
Conținutul cărții:
Pe cât de neclintită, pe atât de grațioasă, cea de-a doua colecție a lui Gary L. McDowell, Weeping at a Stranger's Funeral, intonează o elegie și o rugăciune pentru noi toți. Stropite de lut și luminate de admirație, aceste versuri eliptice rătăcesc și sar, trasând cu tandrețe o hartă a limitelor și luminozităților umane. Fragmentele încărcate și micro-narațiunile lui McDowell spiralează în constelație spre interior și spre exterior în același timp, spre descoperire și întoarcere, mișcarea primordială și paradoxală a ființei. Lectura acestei cărți îmi amintește de ceea ce iubesc la poezie - Chad Sweeney Weeping at a Stranger's Funeral a reușit imposibilul - a realizat o odisee a minții care este la fel de captivantă ca cea eponimă, doar că McDowell nu pleacă niciodată de acasă. Corăbiile, vrăjitoarele și zeii săi capricioși sunt casnici. În această uimitoare întreprindere, poetul își privește viața, adresându-se imaginației sale,... emoționându-ne cu aforisme care străpung și pervertesc. "Porumbeii nu pot face diferența între noapte și o viziune a nopții", scrie McDowell. Diferența nu face nicio diferență, sugerează el, și asta face ca această carte, care este deopotrivă odisee și tapiserie, să fie cea mai bună poezie a sa. -Larissa Szporluk În aceste poeme lucrate într-un mozaic uimitor, Gary L. McDowell pune cap la cap bucățile cotidiene fracturate ale relațiilor familiale și ale pierderii, ale locului și ale ritualului domestic.
În cioburi paratactice și non secvențe strălucitoare, această artă a asamblării este deopotrivă recuperatoare și iluzorie, și, asemenea ceramiștilor japonezi tradiționali care augumentau liniile de falie prin aurirea crăpăturilor și rupturilor din oale, spațiile dintre liniile extrem de atente ale lui McDowell în Weeping at a Stranger's Funeral permit respirația, lumina, râul și cerul. -Lee Ann Roripaugh Modul de a spune o poveste este să o înconjurați, relatând flashback-uri și definiții, întrerupând cu flash-uri de știri interne și mici fapte. De asemenea, fiți atenți la narațiunea care este timpul prezent al spusului poveștii. Cu alte cuvinte, orice apare. Aceste ansambluri, acumulări de detalii disparate (imagini, citate din numeroase alte texte), se aprind în minte ca fiind ADEVĂRUL, deoarece limbajul se poticnește cel mai bine în drumul său spre înțelegere și auto-revelare. "Toate minciunile au în comun adevăruri de bază", scrie McDowell în "Plângând la înmormântarea unui străin", o carte plină de precizări exacte, interpretări greșite luminoase și aproximări care sună a port. Nici un rând din această colecție de dispecerate nu face altceva decât să încânte și să uimească. Poemele lui McDowell sunt înțelepte și hilare. Nu m-am putut opri din a le citi. -David Dodd Lee Gary L. McDowell este autorul cărților Weeping at a Stranger's Funeral și American Amen (Dream Horse Press) și coeditor al cărții The Rose Metal Press Field Guide to Prose Poetry (Rose Metal Press).
Locuiește cu familia în Nashville, TN, unde este profesor asistent de engleză la Universitatea Belmont.
