Poezii timpurii selectate

Titlul original:

Selected Early Poems

Conținutul cărții:

Într-o seară din 1961, în pub-ul Greyhound din Carshalton, Surrey, Chris Torrance, în vârstă de 20 de ani - funcționar de avocat cu ambiții de romancier - a întâlnit un grup volatil de artiști, scriitori și muzicieni în devenire. Pentru Torrance, aceasta a fost "cea mai importantă zi din viața mea". Uimit, s-a alăturat curând activităților lor: weekend-uri nebunești la țară, primele sale lecturi publice înfricoșătoare și, din 1963, co-editarea revistei de poezie și jazz Origins/Diversions.

Din punct de vedere literar, cea mai mare influență a grupului asupra lui Torrance a fost Bill Wyatt, care l-a introdus în "forme scurte utile", precum haiku, și în Paterson de William Carlos Williams. Wyatt, mai târziu un poet prolific, traducător, naturalist și primul călugăr Zen hirotonit în Marea Britanie, a rămas un prieten și aliat pe viață.

Origins/Diversions l-a pus pe Torrance în legătură cu alți scriitori și editori "underground", inclusiv Tina Morris și Dave Cunliffe din Blackburn și, prin intermediul lor, Lee Harwood din Londra. În iunie 1964, Harwood a venit la Carshalton pentru a face o plimbare prin zona lui Torrance. Au urmat vizite reciproce, Torrance mergând cu bicicleta în East End, unde Harwood își scria poemul lung Cable Street. Erau oameni foarte diferiți, Torrance se concentra pe zona sa locală și pe prietenii săi locali, Harwood era un cosmopolit rece, elegant, dar prietenos, care îi transmitea lui Torrance noile scrieri interesante prin intermediul slujbei sale de la Better Books din Charing Cross Road. Torrance a început să își găsească propria voce de poet și, prin încurajarea lui Harwood, a publicat lucrări în revista Cambridge, The English Intelligencer. Unul dintre editorii acesteia, Andrew Crozier, a publicat primele două cărți ale lui Torrance.

În primăvara anului 1965, Torrance a renunțat la o carieră de șapte ani în birourile avocaților și s-a angajat ca muncitor la departamentul local de parcuri. După cum reiese din titlul Green Orange Purple Red, el dorea o abordare mai senzuală a lumii prin intermediul scrisului său - o ambiție keatsiană. Cam pe atunci a găsit un exemplar la mâna a doua din The New American Poetry și a început o "poveste de dragoste" pe viață cu acei scriitori și cu acea energie. În special, prezența enormă a lui Charles Olson a părut să confirme că - în ceea ce privește ambițiile mari și detaliile locale - Torrance era pe drumul cel bun cu scrisul său.

Validarea a venit în iulie 1966, cu "The Carshalton Steam Laundry Vision". Torrance tăia iarba în fața spălătoriei, când i s-a dezvăluit vocația: "Voi fi poet." Nu a fost o "viziune"; a fost o voce puternică care trebuia ascultată ("Am acceptat-o complet"). Pe măsură ce Vocea se diminua în zgomotul mașinilor și în pălăvrăgeala fetelor de la spălătorie, calea de urmat era clară.

În toamna anului 1967, Torrance și partenera sa Val s-au stabilit în Bristol, Torrance lucrând din nou ca muncitor la departamentul de parcuri. Șederea sa de aproape trei ani în Bristol a fost o perioadă de tranziție, cu o tendință în scrierile sale spre psihedelie și o spiritualitate mai largă devenind mai evidentă.

În iunie 1970, Torrance s-a mutat la o cabană în sudul pastoral/industrial al Țării Galilor, pentru a "mesteca lotusul în pace", după cum spune John Wieners. Avea să rămână acolo timp de 50 de ani, sporindu-și gama și profunzimea viziunii sale poetice, dar o mare parte din fundamentele și forma viitoarelor sale scrieri se regăsesc în această lucrare timpurie: inspirația din localitatea sa, de la geologie în sus; legăturile prozodice dintre muzică și cuvinte; o credință pozitivă că oricine - luându-se pe sine drept model - poate și trebuie să fie creativ; și, important, ideea unor cicluri mai mari de scriere - ca în The Carshalton Poems - culminând cu lucrarea majoră a vieții sale, The Magic Door.

-Phil Maillard.