Povestea celuilalt înțelept și a conacului

Recenzii ale cititorilor

Cartea „În căutarea unei profeții străvechi” spune povestea emoționantă a lui Artaban, un al patrulea Magi care își dedică viața ajutorării celorlalți în timp ce îl caută pe Pruncul Iisus. Narațiunea pune accentul pe teme precum dragostea, sacrificiul și adevărata esență a urmăririi propriilor obiective în viață. Cititorii au găsit povestea emoționantă și influentă, în special în timpul sezonului de Crăciun, făcând-o o tradiție prețuită în multe familii.

⬤ Proză frumos descriptivă care evocă răspunsuri emoționale profunde.
⬤ Inspiră reflecția asupra iubirii și sacrificiului.
⬤ Poveste atemporală care îmbunătățește tradițiile de sărbători.
⬤ Abordează teme semnificative, relevante atât pentru creștini, cât și pentru necreștini.
⬤ Este înălțătoare și încurajează o perspectivă pozitivă asupra vieții și a serviciului pentru alții.

⬤ Unii cititori au găsit începutul lent.
⬤ Câțiva și-au exprimat dezamăgirea că această carte nu include prefața originală a autorului.
⬤ Limbajul poate fi ușor învechit și confuz uneori.

(pe baza a 203 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Story of the Other Wise Man and The Mansion

Conținutul cărții:

Henry Jackson van Dyke Jr. (10 noiembrie 1852 - 10 aprilie 1933) a fost un autor, educator și cleric american.

Van Dyke s-a născut pe 10 noiembrie 1852, în Germantown, Pennsylvania. A fost fiul lui Henry Jackson van Dyke Sr. (1822-1891), un proeminent cleric prezbiterian din Brooklyn cunoscut în anii antebelici pentru opiniile sale anti-aboliționiste. Familia își trage rădăcinile de la Jan Thomasse van Dijk, care a emigrat din Olanda în America de Nord în 1652.

Tânărul Henry van Dyke a absolvit Poly Prep Country Day School în 1869, Universitatea Princeton, în 1873 și Seminarul Teologic Princeton, în 1877.

A fost profesor de literatură engleză la Princeton între 1899 și 1923. Printre numeroșii studenți pe care i-a influențat s-a numărat, în special, viitorul celebru scriitor de călătorii Richard Halliburton (1900-1939), redactor-șef, la acea vreme, al Princeton Pictorial.

Van Dyke a prezidat comitetul care a scris prima liturghie presbiteriană tipărită, The Book of Common Worship din 1906. În 1908-09, Dr. van Dyke a fost lector la Universitatea din Paris.

Prin numirea președintelui Woodrow Wilson, un prieten și fost coleg de clasă al lui van Dyke, acesta a devenit ministru pentru Țările de Jos și Luxemburg în 1913. La scurt timp după numirea sa, Primul Război Mondial a aruncat Europa în dezastru. Americanii din întreaga Europă s-au repezit în Olanda ca loc de refugiu. Deși nu avea experiență în calitate de ambasador, van Dyke s-a comportat cu abilitatea unui diplomat instruit, susținând drepturile americanilor din Europa și organizând acțiuni pentru ajutorarea acestora. Ulterior, el și-a relatat experiențele și percepțiile în cartea Pro Patria (1921).

Van Dyke a demisionat din funcția de ambasador la începutul lunii decembrie 1916 și s-a întors în Statele Unite. Ulterior, a fost ales membru al Academiei Americane de Arte și Litere și a primit multe alte distincții. (wikipedia.org)