Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea prezintă o examinare sofisticată a arhitecturii în raport cu topografia sa, oferind perspective noi și comentarii captivante din partea lui David Leatherbarrow. Cartea explorează o varietate de medii construite, evidențiind în special integrarea Institutului de Cercetare în Neuroștiințe cu cadrul său natural. Cititorii apreciază conținutul provocator, în special cei care caută alternative la literatura de arhitectură mai superficială.
Avantaje:Tratarea sofisticată a clădirilor și a cadrelor lor, comentariile pătrunzătoare, perspectiva proaspătă asupra arhitecturii și arhitecturii peisajului, informații valoroase pentru vizitele la fața locului, încurajează o gândire mai profundă asupra arhitecturii.
Dezavantaje:Aplicația uneori discutabilă pentru navigarea pe Kindle poate îngreuna experiența utilizatorului; anumite conținuturi pot fi percepute ca fiind controversate sau mai puțin accesibile pentru unii cititori.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Topographical Stories: Studies in Landscape and Architecture
Conținutul cărții:
Arhitectura peisagistică și arhitectura sunt două domenii care există în strânsă apropiere unul de celălalt. Unii au susținut că cele două sunt, de fapt, un singur domeniu. Alții susțin că disciplinele sunt distincte. Aceste denumiri fac obiectul unei dezbateri continue atât de către teoreticieni, cât și de către practicieni.
Aici, David Leatherbarrow oferă un mod complet nou de a gândi arhitectura și arhitectura peisagistică. Trecând dincolo de argumentele partizane, el arată cum cele două discipline se bazează una pe cealaltă pentru a forma un cadru unic de semnificație culturală. Leatherbarrow redefinește arhitectura peisagistică și arhitectura ca arte topografice, a căror sarcină comună este de a acomoda și exprima modelele vieții noastre. Topografia, în viziunea sa, include terenul, construit și ne-construit, dar și urmele afacerilor practice, prin intermediul cărora cultura își păstrează și își reînnoiește situațiile și instituțiile tipice.
Acest argument riguros este susținut de aproape 100 de ilustrații, precum și de exemple de topografie din secolele al XVI-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea, prin perioada eroică a modernismului timpuriu, până la oferte mai recente. O parte dintre aceste studii revizuiesc relatările existente despre momentele decisive din istoria acestor discipline, în special nașterea grădinii informale, apariția spațiului continuu în peisajele și arhitectura perioadei moderne și noua semnificație a formei terenului sau a terasamentului în arhitectura contemporană. Pentru cititorii care nu sunt implicați direct în niciuna dintre aceste profesii, această carte arată cum, de-a lungul secolelor, viețile noastre au fost modelate și îmbogățite de peisaj și arhitectură.
Povestiri topografice oferă o nouă paradigmă pentru teoretizarea și practicarea peisajului și arhitecturii.
