Prim-planuri și cadre lungi în cinematografia chineză modernă

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează dezbaterea dintre cinematografia formalistă și cea realistă în contextul cinematografiei chineze, încorporând perspective ale confucianismului și feminismului. Ea oferă o analiză a scenelor din cinci filme chinezești, stabilind conexiuni cu concepte filosofice și psihologice, oferind în același timp o critică detaliată atât a filmelor, cât și a romanelor lor sursă.

⬤ Bine scrisă și captivantă
⬤ oferă o analiză profundă a filmelor chinezești și a adaptărilor acestora
⬤ încorporează perspective filosofice și feministe
⬤ include ilustrații utile
⬤ îmbunătățește înțelegerea tehnicilor de realizare a filmelor
⬤ oferă referințe academice valoroase.

⬤ Necesită familiarizare cu concepte și cifre academice complexe
⬤ unele interpretări pot părea neclare sau neconvingătoare
⬤ abundă în citări academice care pot diminua lizibilitatea.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Close-Ups and Long Shots in Modern Chinese Cinemas

Conținutul cărții:

Două dintre cele mai stilizate planuri din cinematografie - prim-planul și planul lung - încorporează atracții distincte. Caracterul iconic al prim-planului amplifică puterea afectivă a chipurilor și ridică filmul la rangul de artă. Profunzimea planului lung, în schimb, indexează faptele vieții și ne întărește credința în realitate. Fiecare configurează relația dintre imagine și distanță care extinde puterea spectatorului de a vedea, simți și concepe.

A înțelege de ce un regizor preferă un tip de cadru în locul altuia înseamnă a explora mai mult decât estetică: Aceasta scoate la iveală ipoteze semnificative despre film ca artă a intervenției sau a reprezentării organice. Close-ups and Long Shots in Modern Chinese Cinemas este prima carte care compară aceste două planuri în cadrul tradițiilor culturale, istorice și cinematografice care le-au produs. În special, renașterea globală a studiilor confucianiste și apelul transnațional al feminismului în anii 1980 au marcat o nouă turnură în educația culturală compozită a regizorilor chinezi, ale căror selecții de cadre pot fi văzute nu numai ca expresii stilistice, ci și ca alegeri etice care răspund normelor stabilite cu privire la autocontrol, ritualism, proprietate și agenție feminină.

Fiecare dintre filmele discutate - Red Sorghum al lui Zhang Yimou, Lust, Caution al lui Ang Lee, The Assassin al lui Hou Hsiao-Hsien, I Wish I Knew al lui Jia Zhangke și Cape No. 7 al lui Wei Desheng - reprezintă un moment de răscruce în cinematografia chineză care redefinește relațiile în evoluție dintre film, politică și etică. Împreună, aceste lucrări oferă o imagine cuprinzătoare a modului în care regizorii contextualizează prim-planurile și planurile lungi în moduri care le fac interpretabile în mai multe filme ca semnale ale schimbării sociale.