Prim-planuri și planuri lungi în cinematografia chineză modernă

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o analiză aprofundată a filmului formalist și realist în cinematografia chineză, integrând perspective din confucianism și feminism. Autorul examinează cinci filme, încorporând în același timp concepte filosofice și psihologice, ceea ce face ca discuția să fie bogată, dar uneori provocatoare pentru cititorii care nu sunt familiarizați cu lucrările la care se face referire.

Analiza profundă a cinematografiei chineze, integrarea confucianismului și feminismului, ilustrațiile utile din filme, stilul de scriere captivant, perspectivele academice și interpretările autorului pot inspira gândirea și discuția.

Necesită familiaritate cu texte filosofice complexe, poate fi o provocare fără cunoștințe prealabile, unele interpretări pot să nu rezoneze cu toți cititorii, ocazional este nevoie să se consulte surse externe, cum ar fi notele de subsol sau Wikipedia.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Close-Ups and Long Shots in Modern Chinese Cinemas

Conținutul cărții:

Două dintre cele mai stilizate planuri din cinematografie - prim-planul și planul lung - încorporează atracții distincte. Caracterul iconic al prim-planului amplifică puterea afectivă a chipurilor și ridică filmul la rangul de artă. Profunzimea planului lung, în schimb, indexează faptele vieții și ne întărește credința în realitate. Fiecare configurează relația dintre imagine și distanță care extinde puterea spectatorului de a vedea, simți și concepe.

A înțelege de ce un regizor preferă un tip de cadru în locul altuia înseamnă a explora mai mult decât estetică: Aceasta scoate la iveală ipoteze semnificative despre film ca artă a intervenției sau a reprezentării organice. Close-ups and Long Shots in Modern Chinese Cinemas este prima carte care compară aceste două planuri în cadrul tradițiilor culturale, istorice și cinematografice care le-au produs. În special, renașterea globală a studiilor confucianiste și apelul transnațional al feminismului în anii 1980 au marcat o nouă turnură în educația culturală compozită a regizorilor chinezi, ale căror selecții de cadre pot fi văzute nu numai ca expresii stilistice, ci și ca alegeri etice care răspund normelor stabilite cu privire la autocontrol, ritualism, proprietate și agenție feminină.

Fiecare dintre filmele discutate - Red Sorghum al lui Zhang Yimou, Lust, Caution al lui Ang Lee, The Assassin al lui Hou Hsiao-Hsien, I Wish I Knew al lui Jia Zhangke și Cape No. 7 al lui Wei Desheng - reprezintă un moment de răscruce în cinematografia chineză care redefinește relațiile în evoluție dintre film, politică și etică. Împreună, aceste lucrări oferă o imagine cuprinzătoare a modului în care regizorii contextualizează prim-planurile și planurile lungi în moduri care le fac interpretabile în mai multe filme ca semnale ale schimbării sociale.