Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile evidențiază „Prizonierii istoriei” de Keith Lowe ca o explorare provocatoare a monumentelor celui de-al Doilea Război Mondial din întreaga lume, examinând semnificațiile acestora, contextul istoric și relatările pe care le transmit. În timp ce mulți laudă conținutul informativ al cărții, scrierea clară și perspectivele pătrunzătoare, unii critică tonul autorului și calitatea fotografiilor, precum și faptul că cartea se concentrează în principal pe monumentele celui de-al Doilea Război Mondial, mai degrabă decât pe o gamă mai largă de memoriale.
Avantaje:⬤ Scrierea este clară și captivantă
⬤ oferă o explorare pătrunzătoare a diferitelor monumente ale celui de-al Doilea Război Mondial la nivel global
⬤ prezintă perspective care îndeamnă la reflecție asupra modului în care diferite culturi comemorează războiul
⬤ acoperire cuprinzătoare cu imagini
⬤ relevante pentru discuțiile actuale despre monumente
⬤ bine organizată și ușor de citit.
Dezavantaje:⬤ Unele critici consideră tonul autorului condescendent
⬤ fotografiile sunt slab reproduse și greu de văzut
⬤ domeniul de aplicare este limitat la monumentele celui de-al Doilea Război Mondial, contrar așteptărilor unor cititori
⬤ câțiva au considerat cartea grea sau prea scumpă.
(pe baza a 15 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Prisoners of History - What Monuments to the Second World War Tell Us About Our History and Ourselves
Conținutul cărții:
La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, monumentele sale au fost construite pentru a spune povestea. Peste tot în lume, țările s-au confruntat cu impactul războiului și cu ceea ce urma să fie consacrat în memoria națională. Astăzi, multe dintre aceste monumente rămân cele mai vizitate situri din lume.
Dar ce se întâmplă atunci când valorile se schimbă, iar ceea ce a fost fixat în piatră nu mai este?
De la Berlin la Moscova, de la Seul la Hiroshima, din Filipine în Israel, Prizonieri ai istoriei oferă o nouă și curajoasă prezentare a modului în care lumea a reacționat în urma celui de-al Doilea Război Mondial.
Printre multe alte întrebări, cartea se întreabă: De ce Rusia încă construiește monumente ale victoriei într-un ritm prolific pentru un război care a trecut acum șaptezeci de ani? De ce, deși îi detestă moștenirea, orașul în care se află ultimul loc de odihnă al lui Mussolini încă îi onorează mormântul ca pe un altar? De ce este atât de controversată statuia din bronz din Seul a unei tinere cu o pasăre pe umăr? Cum de Japonia a creat un monument al păcii de renume mondial, în timp ce monumentul chinez dedicat masacrului de la Nanjing este atât de ofensator?
