Promisiunea politicii

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează relația complexă dintre politică și filosofie, în special prin prisma gândurilor lui Hannah Arendt. Ea subliniază excluderea gândirii filosofice din discursul politic și ridică întrebări semnificative despre acțiunea umană, libertate și implicațiile sistemelor politice din Grecia antică până în epoca modernă. În ciuda unor critici privind claritatea și profunzimea, textul este stimulant din punct de vedere intelectual și relevant.

⬤ Oferă o teză provocatoare cu privire la excluderea filosofiei din politică.
⬤ Ridică întrebări importante cu privire la natura gândirii și acțiunii politice.
⬤ Se angajează cu figuri istorice și filosofice semnificative, îmbogățind discursul.
⬤ Oferă relevanță contemporană, raportând ideologiile din trecut la problemele politice actuale.
⬤ Stil de scriere accesibil, descris ca fiind captivant și expresiv.

⬤ Unele concepte nu sunt clar definite, cum ar fi „libertatea”.
⬤ Întrebarea principală „ce este politica astăzi” nu are un răspuns ferm.
⬤ Anumite idei necesită clarificări suplimentare; unii cititori consideră că unele părți ale cărții sunt întortocheate.
⬤ Introducerea lui Jerome Kohn poate părea condescendentă.
⬤ Critici privind profunzimea analizei și lipsa de idei inovatoare.

(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Promise of Politics

Conținutul cărții:

În „Promisiunea politicii”, Hannah Arendt analizează conflictul dintre filosofie și politică.

În special, ea arată cum tradiția gândirii politice occidentale, care se întinde de la Platon și Aristotel până la punctul culminant în Marx, nu a reușit să explice acțiunea umană. Secțiunea de încheiere a cărții, „Introducere în politică”, examinează o problemă care este la fel de actuală astăzi ca atunci când Arendt a scris pentru prima dată despre ea acum cincizeci de ani - prejudecata modernă împotriva politicii.

Atunci când politica este considerată un mijloc pentru un scop care se află în afara ei însăși, susține Arendt, atunci când forța este folosită pentru a crea „libertate”, însăși existența principiilor politice este pusă în pericol.