Recuperarea cunoașterii: Un răspuns socratic la scepticism

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează continuitatea gândirii filosofice din Grecia antică până în epoca modernă, abordând scepticismul și afirmând posibilitatea cunoașterii prin rațiune și discurs. Este o lucrare bine primită care combină perspective istorice cu implicații practice pentru filosofia contemporană.

Cartea este bine scrisă, provoacă la reflecție și este accesibilă unui public larg. Ea oferă perspective unice asupra discursului filosofic și subliniază importanța recuperării unor perspective valoroase din filosofia antică. Cititorii o găsesc frumos nuanțată și inspirată, ceea ce o face o contribuție semnificativă la literatura filosofică contemporană.

Unii cititori pot găsi limbajul filosofic provocator, sugerând necesitatea unui dicționar filosofic. În plus, în timp ce cartea critică anumite perspective moderne, cei cu viziuni filosofice diferite pot găsi argumentele mai puțin atrăgătoare.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Retrieving Knowledge: A Socratic Response to Skepticism

Conținutul cărții:

Recuperarea cunoașterii: A Socratic Response to Skepticism (Un răspuns socratic la scepticism) este un exercițiu de filosofie a recuperării, folosind principii filosofice din trecut pentru a aborda provocările contemporane. Cartea începe cu prima căutare a filozofiei pentru un logos, o sursă de explicație a ordinii și raționalității din lume, și cu eșecul de a fundamenta logosul în ființă. Povestea continuă cu scepticismul sofiștilor și cu încercarea lui Socrate de a aborda sursele epistemologice și metafizice ale scepticismului din vremea sa în dialogul Theaetetus al lui Platon. Prin intermediul acestui dialog, ajungem să ne confruntăm cu definiția cunoașterii și cu problemele inerente materialismului primei filosofii. Cunoașterea este definită ca o credință adevărată, cu un logos (sau o explicație). Tema logosului este continuată de la prima filosofie la Socrate și apoi la perioada modernă a filosofiei, unde întâlnim un scepticism similar celui abordat de Socrate, un scepticism provenit din naturalismul metafizic și empirism. Naturalismul și empirismul moderate ale filosofilor moderni devin naturalismul și empirismul radicale ale lui Nietzsche și ale filosofilor postnietzscheeni.

Naturalismul radical și empirismul filozofilor postnietzscheeni conduc la un nihilism negativ contemporan realizat de postmoderniștii continentali și la un nihilism pozitiv realizat de pragmatici și la "dorința de dincolo" de noi valori după transvalorizarea tuturor valorilor de către Nietzsche. Recuperarea argumentelor lui Socrate din Theaetetus este utilizată pentru a aborda scepticismul contemporan în același mod în care Socrate a abordat scepticismul din vremea sa. Filozofia post-nietzscheană ridică provocări care depășesc cele cu care s-a confruntat Socrate.

Astfel, este necesară o nouă direcție pentru viitorul filosofiei. Epilogul oferă o schiță a modului în care căutarea originală a logosului ca inimă a filosofiei poate continua astăzi.