Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea prezintă o examinare detaliată a consecvențialismului, evidențiind principalele sale obiecții și propunând o concepție hibridă care își propune să abordeze aceste preocupări. Cartea este lăudată pentru claritatea sa și pentru stilul accesibil de scriere, facilitând înțelegerea ideilor complexe. Autorul abordează atât obiecțiile clasice la adresa consecvențialismului, cât și noile perspective, prezentând în cele din urmă o teorie inovatoare.
Avantaje:Schiță clară a consecvențialismului, stil de scriere accesibil, examinare aprofundată a obiecțiilor majore, concepție hibridă inovatoare, argumentare stimulativă, format scurt și concis.
Dezavantaje:Unele aspecte ale argumentării pot fi nepersuasive pentru cei care nu acceptă concluziile autorului și există o lipsă de justificare pentru restricțiile centrate pe agent.
(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Rejection of Consequentialism: A Philosophical Investigation of the Considerations Underlying Rival Moral Conceptions
Conținutul cărții:
În filosofia contemporană, teoriile morale substanțiale sunt clasificate, de obicei, fie ca fiind consecvențialiste, fie deontologice.
Teoriile consecvențialiste standard insistă, în linii mari, asupra faptului că agenții trebuie să acționeze întotdeauna astfel încât să producă cele mai bune rezultate generale disponibile. Teoriile deontologice standard, dimpotrivă, susțin că există anumite circumstanțe în care este permis, dar nu obligatoriu, să se producă cele mai bune rezultate generale, precum și alte circumstanțe în care este interzis în mod pozitiv să se facă acest lucru.
Utilitarismul clasic este cel mai cunoscut punct de vedere consecvențialist, dar este considerat pe scară largă drept o prezentare inadecvată a moralității. Deși Samuel Scheffler este de acord cu această evaluare, el crede, de asemenea, că consecvențialismul pare inițial plauzibil și că există un aer persistent de paradox în jurul opiniilor deontologice tipice. Prin urmare, în această carte, el se angajează să reconsidere respingerea consecințialismului.
El susține că este posibil să se ofere o justificare pentru punctul de vedere conform căruia agenții nu trebuie să producă întotdeauna cele mai bune rezultate generale posibile, iar acest lucru motivează o îndepărtare de consecvențialism; dar el arată că este surprinzător de dificil să se ofere o justificare satisfăcătoare pentru punctul de vedere conform căruia există momente în care agenții nu trebuie să producă cele mai bune rezultate generale posibile. În continuare, el pledează pentru un tip de concepție morală neglijat până în prezent, conform căruia agenților li se permite întotdeauna, dar nu li se cere întotdeauna, să producă cele mai bune rezultate.
