Sab

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o operă romantică din secolul al XIX-lea care explorează teme precum dragostea, sclavia și drepturile femeilor în contextul Cubei coloniale. Este remarcată pentru scriitura sa frumoasă, deși intriga se desfășoară lent din cauza descrierilor ample. În timp ce unele recenzii îi laudă calitatea literară și relevanța tematică, altele o critică pentru că este prost scrisă sau greu de citit din cauza problemelor de formatare.

⬤ Frumos scrisă, cu descrieri vii
⬤ abordează teme importante precum lupta împotriva sclaviei și drepturile femeilor
⬤ captează profunzimea emoțională tipică literaturii romantice din secolul al XIX-lea
⬤ considerată o lucrare semnificativă a unei autoare proeminente a vremii.

⬤ Intriga se desfășoară lent, ceea ce poate descuraja unii cititori
⬤ critici privind calitatea slabă a scrierii și probleme de formatare în anumite ediții
⬤ unele exemplare fizice sunt marcate și ilizibile, ceea ce afectează experiența de lectură.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Gertrudis Gomez de Avellaneda (1814-1873) s-a născut în Cuba și și-a împărțit viața între Spania și insula sa natală. Autoare de romane originale, povestiri și piese de teatru, a scris Sab (1836-1841), considerat primul roman cubanez despre sclavia din insulă.

În cadrul intrigilor și subploturilor sale, Sab cuprinde un mesaj modern, deoarece Gertrudis Gomez de Avellaneda, o autoare foarte apreciată în timpul vieții sale literare active, expune și pledează pentru principiile libertății și egalității drepturilor omului, precum și ale femeii, prin intermediul unei povești extrem de romantice, construind un mesaj care rămâne valabil și astăzi, deoarece în lumea contemporană drepturile omului sunt supuse în fiecare zi unor încălcări violente. Prima ediție a romanului (1841), publicată în Spania, a suferit cenzura guvernului colonial al insulei. La sosirea în La Habana, exemplarele au fost confiscate la Vama Regală din Cuba, cenzorul oficial susținând că exprimă doctrine subversive pentru sistemul sclavagist al insulei.

Cu toate acestea, marea majoritate a criticii moderne s-a împotrivit clasificării acestor scrieri ale lui Avellaneda ca fiind anti-sclavagiste. Cu scopul de a rectifica această concepție, prefața prof.

Ivan A. Schulman la această nouă ediție evidențiază elementele anti-sclavagiste încorporate în text, acceptând în același timp că proveniența vocii autoarei este centrul sau metropola, astfel încât discursul ei prezintă multe aspecte care pot fi considerate în acord cu poziția aristocrației cubaneze a zahărului care susține sclavia.

Rezultatul acestei dualități este un roman cu două fețe, o poveste plină de meditații și contradicții despre rasă, culoare, albire, sclavie și feminism, împletite într-un discurs transgresor adânc înrădăcinat în Cuba secolului XIX.