Scrisoare de dragoste către o prietenă imaginară

Titlul original:

Love Letter to an Imaginary Girlfriend

Conținutul cărții:

'Când scriu, iau lucruri de pretutindeni / ca o magpie și le răsucesc.'.

Verva lirică, spiritul și tandrețea din Scrisoare de dragoste către o prietenă imaginară sunt calitățile caracteristice ale poeziei lui Kenny Knight. Acesta scrie despre experiențe trăite, în mod vizibil fără teoretizarea autoimportantă din abundență în alte părți ale House of Poesy. Acest lucru nu indică un fel de abandonare a artificiului, necesitatea în astfel de poezii fiind de altă natură. Artizanatul de aici este absorbit de schimburile de voci umane și onorat de o poetică de magpie, "în timp ce vântul suflă din Atlantic/ca unul dintre cântecele lui Bob Dylan".

Aceasta este, de asemenea, o lume a perspectivei luminoase la îndemână, a amintirilor vii din copilărie, a tinereții rock'n'roll și a descoperirilor intoxicante. Ea se întinde pe "trei mii de mile de hârtie îmbibată/ un poem care începe în Honicknowle/ și se termină la ușa lui Olson în Massachusetts". Acest lucru presupune ca hârtia îmbibată de mare să reziste suficient de mult pentru a ne duce acolo. S-ar putea să reușim să ajungem, transportați de "girafa aceea/ care conduce un cilindru cu aburi", făcând o pauză "pentru a lăsa umbra/ unei ciori și a unei lebede/ să zboare peste trecerea de zebre/ din fața magazinului de legume/ din West Park".

În cele din urmă, Scrisoare de dragoste către o prietenă imaginară, este o poezie a unui tip special de flaneur, conștient de trecerea timpului și angajat într-un dialog cu o multitudine de personae, ale sinelui și ale altora. Iată poetul din Plymouth întâlnindu-se cu Eric Dolphy, polițistul sub acoperire, Geoffrey Hill, Buddy Holly, lucrătorul de la supermarket, Cy Twombly, Van Gogh, Ornette Coleman, Pink Floyd, Matisse și Don McClean.