Solenoid

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Solenoid” de Mircea Cărtărescu a primit recenzii mixte, mulți lăudându-i calitățile suprarealiste și imaginative, traducerea excelentă și proza captivantă, în timp ce alții o critică pentru că este prea lungă, divagantă și greu de urmărit.

⬤ Foarte imaginativ și suprarealist, oferind o experiență de lectură unică.
⬤ Traducerea este excelentă, făcând-o accesibilă și captivantă.
⬤ Scriere frumoasă care captivează cititorii și evocă reflecții profunde asupra vieții și realității.
⬤ Descrieri bogate în detalii ale Bucureștiului și amintiri vii din copilărie.
⬤ Se implică în teme și idei complexe, recompensând cititorii care îi dedică timp.

⬤ Romanul este foarte lung (638 de pagini), ceea ce pe unii i-a descurajat.
⬤ Narațiunea poate părea fragmentată, episodică și uneori meandrică.
⬤ Anumite secțiuni pot părea autoindulgențe sau prea obtuze.
⬤ Unii cititori au considerat că este dificil să mențină implicarea și au simțit că nu există o poveste coerentă.

(pe baza a 14 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

O capodoperă de ficțiune extrem de apreciată de Că rtă rescu, autorul romanului Orbitor: o existență (și, eventual, un cosmos) creată prin bifurcarea căilor. Bazat pe propriul rol de profesor de liceu al lui Că rtă rescu, Solenoid începe cu detaliile banale ale vieții unui jurnalist și se transformă rapid într-o relatare filozofică despre viață, istorie, filozofie și matematică.

Un personaj îl întreabă pe altul: când te grăbești să intri într-o clădire în flăcări, vei salva nou-născutul sau opera de artă? La scară largă, investigațiile romanului cu privire la alte universuri, dimensiuni și linii temporale reconciliază domeniile vieții și artei. Romanul este ancorat în realitatea României comuniste de la sfârșitul anilor '70/începutul anilor '80, inclusiv cozile lungi la cumpărături, absurditățile sistemului de educație și mizeria vieții de familie.

Textul include secvențe într-un sanatoriu de tuberculoză, o întâlnire cu o mișcare de protest împotriva morții, o societate de investigatori de vise și o vizită prelungită în lumea minusculă a acarienilor care trăiesc pe o lamelă de microscop. Combinând ficțiunea cu autobiografia și istoria - oamenii de știință Nicolae Tesla și George Boole, de exemplu, apar alături de manuscrisul Voynich -, Solenoid rumegă asupra schimburilor posibile între dimensiunile alternative ale vieții și artei, în timp ce diverse dimensiuni monstruoase erup în prezentul comunist.