Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este o explorare poetică și pătrunzătoare a grădinăritului, a naturii și a justiției sociale, prezentată din perspectiva lui Camille Dungy, care împletește poveștile personale cu teme mai ample de ecologism și istorie culturală. Cartea este lăudată pentru profunzimea sa și pentru vocea puternică a unei femei de culoare într-un spațiu narativ predominant alb.
Avantaje:Cititorii apreciază scrisul liric al cărții, temele care provoacă la reflecție și modul în care face legătura între grădinărit și problemele mai largi de mediu și justiție socială. Mulți au considerat-o profund impresionantă, benefică pentru grupurile de lectură și o sursă de dezvoltare personală. Capacitatea autorului de a împleti diverse teme și de a crea o experiență reflexivă a fost remarcată în mod special.
Dezavantaje:Unii cititori se așteptau ca cartea să se concentreze mai mult asupra tehnicilor de grădinărit sau asupra maternității, doar pentru a o găsi profund personală și potențial înșelătoare în titlul său. Criticile includ o supraaccentuare percepută pe rasism și victimizare, lăsându-i pe unii cu sentimentul că cartea nu le-a satisfăcut așteptările. Câțiva cititori au remarcat probleme stilistice, cum ar fi dificultatea de a urmări fluxul de idei.
(pe baza a 34 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Soil: The Story of a Black Mother's Garden
Conținutul cărții:
O lucrare fundamentală care extinde modul în care vorbim despre lumea naturală și despre mediu, în timp ce Camille T. Dungy, finalistă la National Book Critics Circle Criticism, își diversifică grădina pentru a-și reflecta moștenirea.
În Soil: The Story of a Black Mother's Garden, poeta și cercetătoarea Camille T. Dungy povestește odiseea de șapte ani pe care a parcurs-o pentru a-și diversifica grădina în comunitatea predominant albă din Fort Collins, Colorado. Când s-a mutat acolo, în 2013, împreună cu soțul și fiica sa, comunitatea impunea restricții cu privire la ceea ce locuitorii puteau sau nu să planteze în grădinile lor. În semn de rezistență față de politicile omogene care limitau posibilitățile și minunile care cresc din pământ, Dungy folosește diferitele plante, ierburi, legume și flori pe care le cultivă în grădina sa ca metaforă și tratat despre modul în care omogenitatea amenință viitorul planetei noastre și de ce cultivarea unui limbaj divers și intersecțional în discursul nostru național despre mediu este cel mai bun mijloc de a-l proteja.
Definitivă și singulară, cartea Soil funcționează la intersecția dintre scriitura despre natură, justiția de mediu și proză pentru a vă încuraja să recunoașteți relația dintre popoarele diasporei africane și pământul pe care trăiesc și să înțelegeți că acolo unde pământul se află sub picioarele lor este acasă.
