Spiritul filosofiei medievale

Recenzii ale cititorilor

„Spiritul filosofiei medievale” a lui Etienne Gilson este o explorare provocatoare, dar plină de satisfacții, a filosofiei creștine din Evul Mediu, în special prin prisma unor gânditori precum Sfântul Toma de Aquino. Deși cartea este accesibilă și plină de perspective bogate, ea necesită o lectură atentă și este mai potrivită pentru cei care au o înțelegere prealabilă a conceptelor teologice și filosofice.

Cartea este scrisă într-un limbaj clar, accesibil, în ciuda subiectului său complex. Ea oferă o perspectivă profundă asupra filosofiei creștine, în special asupra semnificației gândirii medievale, și susține importanța revelației iudeo-creștine în dezvoltarea filosofiei occidentale. Umorul și respectul lui Gilson pentru cititorii obișnuiți îl fac ușor de înțeles, iar analiza sa istorică este lăudabilă.

Nu este o lectură ușoară; cartea este densă și necesită o concentrare semnificativă și cunoștințe prealabile de teologie și filosofie. Unele recenzii au remarcat o lipsă de înțelegere a imaginii de ansamblu din cauza cantității copleșitoare de detalii. Formatul cărții ca o serie de prelegeri o poate face să pară mai puțin coerentă și poate fi considerată ca fiind prea concentrată asupra lui Aquino, neglijând discuțiile nuanțate ale altor filosofi medievali.

(pe baza a 20 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Spirit of Mediaeval Philosophy

Conținutul cărții:

În această carte (o traducere a cunoscutei sale lucrări L'esprit de la philosophie medievale), Etienne Gilson își asumă sarcina de a defini spiritul filosofiei medievale.

Gilson se întreabă dacă putem forma conceptul de filosofie creștină și dacă filosofia medievală nu este expresia sa istorică cea mai adecvată. El susține că spiritul filosofiei medievale este spiritul creștinismului care pătrunde în tradiția greacă, lucrează în interiorul acesteia și extrage din ea o anumită viziune asupra lumii care este specific creștină.

Pentru a-și susține ipoteza, Gilson examinează gândirea medievală în stadiul ei incipient, în acel punct precis în care grefa iudeo-creștină a fost introdusă în tradiția elină. Demonstrația lui Gilson este în primul rând istorică și, ocazional, teoretică, sugerând modul în care doctrinele care i-au satisfăcut pe predecesorii noștri timp de atâtea secole pot fi încă considerate conceptibile astăzi.