Statele cunoașterii: Coproducția științei și a ordinii sociale

Recenzii ale cititorilor

Cartea „State of Knowledge: The Co-production of Science and the Social Order” este o colecție de eseuri care oferă o perspectivă valoroasă asupra diferitelor subiecte legate de știință și societate, însă capitolele introductive scrise de Sheila Jasanoff sunt complicate și pot descuraja cititorii la început.

Cartea include eseuri incredibil de interesante pe teme precum efectele comerțului cu fildeș, modificarea genetică a alimentelor și schimbările climatice, oferind atât discuții teoretice, cât și perspective practice. În general, conținutul este recomandat în ciuda introducerii provocatoare.

Scrierea Sheilei Jasanoff în capitolele introductive este întortocheată și plină de un limbaj inutil de complex. Unele exemple pe care le folosește sunt discutabile, iar ea face referire la propriile sale lucrări nepublicate, ceea ce poate fi frustrant pentru cititorii care caută surse credibile.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

States of Knowledge: The Co-Production of Science and the Social Order

Conținutul cărții:

În ultimii douăzeci de ani, domeniul studiilor științifice și tehnologice (S&TS) a înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește clarificarea relației dintre cunoștințele științifice și puterea politică. Aceste perspective sunt acum gata să fie sintetizate și prezentate în forme care evidențiază în mod sistematic legăturile dintre S&TS și alte științe sociale.

Această colecție oportună de eseuri ale celor mai importanți cercetători în domeniu răspunde acestei provocări. Cartea dezvoltă tema „coproducției”, arătând modul în care cunoștințele științifice se integrează și sunt integrate în identitățile, instituțiile, reprezentările și discursurile sociale.

În consecință, autorii susțin că modalitățile de cunoaștere a lumii sunt inseparabil legate de felul în care oamenii încearcă să o organizeze și să o controleze. Prin studii ale cunoștințelor emergente, ale practicilor de cercetare și ale instituțiilor politice, autorii demonstrează că limbajul coproducției extinde semnificativ vocabularul științelor sociale tradiționale, oferind perspective analitice noi asupra legăturii dintre știință, putere și cultură.