Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Tokyo Ueno Station este o operă literară unică, relatată din perspectiva unei fantome pe nume Kazu, care reflectă asupra vieții sale de muncitor, asupra singurătății lipsei de adăpost și asupra problemelor societale din Japonia contemporană. Narațiunea împletește pierderea personală cu teme mai ample, precum lupta de clasă, istoria și tratamentul celor săraci. Cartea oferă o meditație emoționantă și provocatoare asupra vieții și morții, dar suferă și de momente de incoerență și didacticism excesiv.
Avantaje:Cartea este lăudată pentru perspectiva sa narativă unică, stilul poetic de scriere și explorarea unor probleme sociale importante, cum ar fi lipsa unei locuințe și luptele clasei muncitoare din Japonia. Cititorii i-au apreciat capacitatea de a provoca gândirea și de a pune în discuție perspectivele asupra societății și identității individuale. În general, traducerea este considerată impresionantă.
Dezavantaje:Criticii au remarcat faptul că cărții îi lipsește un complot convențional, ceea ce îi poate lăsa pe unii cititori nemulțumiți. Au fost menționate pasaje incoerente și comentarii istorice prea didactice care ar putea întrerupe fluxul emoțional al narațiunii. Unii au găsit-o uneori plictisitoare și au considerat că traducerea a omis unele nuanțe originale.
(pe baza a 28 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Tokyo Ueno Station
Conținutul cărții:
Ca operă de literatură post-tsunami și protest împotriva Jocurilor Olimpice de la Tokyo din 2020, acest roman este extrem de important pentru acest moment, o mustrare puternică la adresa sistemului imperial și o descriere sensibilă și profundă a vieții celor mai vulnerabili oameni din Japonia.
Kazu a murit. Născut în Fukushima în 1933, în același an cu împăratul, viața sa este legată printr-o serie de coincidențe de familia imperială și a fost modelată în fiecare moment de istoria modernă a Japoniei.
Dar povestea vieții sale este marcată și de ghinion, iar acum, în moarte, nu se poate odihni ușor, bântuind parcul din apropierea gării Ueno. Aici a început și s-a sfârșit viața lui Kazu în Tokyo, unde a ajuns pentru a lucra ca muncitor în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Tokyo din 1964, înainte de a-și sfârși zilele trăind în marile sate ale persoanelor fără adăpost din parc, traumatizat de distrugerile provocate de tsunami-ul din 2011 și înfuriat de anunțul Jocurilor Olimpice din 2020.
