Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea lui Robert Corrington „Nature's Sublime” explorează naturalismul extatic, subliniind importanța artei și a experienței estetice în înțelegerea naturii și a spiritualității, criticând în același timp natura tribală a religiilor. Cartea este ușor de citit și integrează diverse tradiții filosofice, făcând-o accesibilă atât cititorilor noi, cât și celor experimentați.
Avantaje:Cartea este foarte ușor de citit și clară, făcând accesibile idei filosofice complexe. Ea oferă o perspectivă nouă asupra naturalismului și spiritualității, subliniind valoarea artei în înțelegerea naturii. Îmbinarea inovatoare a fenomenologiei, ontologiei și psihanalizei realizată de Corrington oferă o experiență intelectuală bogată. Este bine structurată și oferă o perspectivă profundă fără a fi excesiv de lungă.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi argumentele filosofice provocatoare din cauza complexității lor și a necesității unei mentalități deschise. Opiniile neconvenționale cu privire la religie ar putea fi provocatoare și controversate, ceea ce ar putea îndepărta perspectivele religioase tradiționale. În plus, referințele intelectuale dense și abordarea interdisciplinară ar putea necesita răbdare și lectură atentă.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Nature's Sublime: An Essay in Aesthetic Naturalism
Conținutul cărții:
Sublimul naturii utilizează o nouă formă radicală de fenomenologie pentru a cerceta cele mai profunde trăsături ale procesului uman în dimensiunile sale individuale, sociale, religioase și estetice. Pornind de la procesul de selving, eseul descrie rolul semnelor și simbolurilor în comunicarea intra și interpersonală.
În centrul utilizării umane a semnelor se află o tensiune creatoare între simbolurile religioase și simbolurile noi create în diverse arte. Se face un contrast între comunitățile naturale, care aplatizează și resping formele noi de semioză, și comunitățile de interpretare, care salută semnele și simbolurile creative și îmbogățite. Se afirmă în mod normativ că sistemele de semne/simboluri religioase au o tendință spre tribalism și violență, în timp ce diversele sfere ale esteticii sunt comparativ non-tribale sau chiar deliberat anti-tribale.
Conceptul/experiența frumuseții și a sublimului este menit să îl înlocuiască pe cel al revelației religioase. Sublimul nu este doar un mod intern de armonizare, contrar lui Kant, ci provine din profunzimile naturii în potențele naturii care naște.
