(Sur)redare

Titlul original:

(Sur)rendering

Conținutul cărții:

(Sur)redarea lui Mario Mart n Gij n este o secvență de scurte versuri pas-sionate care descriu o iubire pierdută și regăsită. S-ar putea să nu pară nimic nou în istoria poeziei, însă poetul ne cufundă în povestea sa printr-un proces complex de recreere lingvistică: recreere în sensul de reinventare și recreere și ca joc, sau ludic.

Eduardo Moga explică metoda sa: „Poezia lui Mario Mart n Gij n se caracterizează printr-o promiscuitate morfologică care izvorăște dintr-o conștiință intensă a susceptibilității limbajului de a experimenta. Cuvintele devin lut lexical în mâinile poetului sau entități articulate în care pot fi telescopate alte cuvinte. Cuvintele se sparg, se deșurubează, se sfărâmă pe pagină ca nisipul.

Ele sunt ca piesele împrăștiate ale unui mozaic reasamblate pentru a forma un nou puzzle. Acest lucru se realizează prin inserarea de paranteze în jurul literelor, de liniuțe care permit alegerea între litere, de liniuțe care separă sau leagă silabe, de sufixe sau prefixe care aparțin în egală măsură cuvintelor din jurul lor.

Aceasta multiplică modurile în care o frază poate fi citită, multiplică potențialele sale sensuri simultane”. Astfel, poetul este capabil să jongleze într-un singur vers cu amintirea plăcerii și suferința prezentă, cu bucuria și durerea: Ambiguitatea tinde spre sincronicitate, limbajul iubirii devine la fel de plin de contradicții ca iubirea însăși.