Talismanul de Sir Walter Scott, Fiction, Literary

Recenzii ale cititorilor

Recenziile pentru „Talismanul” de Sir Walter Scott prezintă un amestec de aprecieri pentru poveste și critici la adresa ediției în sine. Cititorii îi laudă contextul istoric, profunzimea personajelor și proza captivantă, în timp ce mulți își exprimă nemulțumirea față de dimensiunea mică a tiparului și calitatea generală a ediției paperback.

⬤ Ficțiune istorică profund captivantă, care captivează cititorii cu personajele sale bogate și cu narațiunea vie.
⬤ Explorarea de către carte a temelor din timpul cruciadelor este deopotrivă interesantă și educativă.
⬤ Personajele sunt bine dezvoltate, iar stilul de scriere pune în valoare abilitățile literare ale lui Scott.
⬤ Se adresează fanilor romantismului medieval și narațiunilor istorice.

⬤ Multe ediții au o dactilografiere de proastă calitate și fonturi extrem de mici, ceea ce face dificilă lectura.
⬤ Unii cititori consideră discuțiile despre diferențele culturale lungi și potențial plictisitoare.
⬤ Anumite recenzii menționează lipsa scenelor de luptă, care ar putea să nu fie pe placul tuturor fanilor ficțiunii istorice.
⬤ Calitate slabă a reproducerii în unele ediții, lipsite de introduceri și indice.

(pe baza a 14 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Talisman by Sir Walter Scott, Fiction, Literary

Conținutul cărții:

Talismanul are loc la sfârșitul celei de-a treia cruciade, mai ales în tabăra cruciaților din Palestina. Comploturile și politica partizană, precum și boala regelui Richard Inimă de Leu, pun cruciada în pericol.

Personajele principale sunt cavalerul scoțian Kenneth, o versiune fictivă a lui David al Scoției, conte de Huntingdon, care s-a întors din a treia cruciadă în 1190; Richard Inimă de Leu; Saladin; și Edith Plantagenet, o rudă a lui Richard. O poveste despre cavalerism, violență, virtute, romantism și înșelăciune.

În propriile cuvinte ale lui Scott: "caracterul războinic al lui Richard I, sălbatic și generos, un model de cavalerism, cu toate virtuțile sale extravagante și erorile sale nu mai puțin absurde, a fost opus celui al lui Saladin, în care monarhul creștin și englez a arătat toată cruzimea și violența unui sultan oriental, iar Saladin, pe de altă parte, a afișat politica profundă și prudența unui suveran european, în timp ce fiecare se întrecea care ar trebui să-l întreacă pe celălalt în calitățile cavalerești ale curajului și generozității. Acest contrast singular a oferit, după cum a conceput autorul, materiale pentru o lucrare de ficțiune cu un interes deosebit.".