Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o explorare detaliată a impactului descoperirilor din Lumea Nouă asupra gândirii și cercetării științifice europene din ultimii 500 de ani. Cartea prezintă o narațiune a aventurii, a curiozității și a transformării în înțelegerea lumii naturale. În timp ce mulți cititori o consideră pătrunzătoare și bine documentată, unii îi critică prezentarea, ritmul și inexactitățile faptice.
Avantaje:Cititorii apreciază viziunea detaliată a cărții asupra personajelor și evenimentelor istorice, stilul său narativ captivant și legătura pe care o face între descoperirea Lumii Noi și revoluția științifică care a urmat. Mulți o consideră informativă, provocatoare și o lectură plăcută care stârnește curiozitatea față de istorie.
Dezavantaje:Criticii semnalează probleme legate de ritmul și prezentarea cărții, pe care o descriu ca fiind uneori întreruptă sau plină de cuvinte. Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la inexactitățile faptice și erorile care subminează încrederea în cercetare. Unii cititori au fost de părere că cartea nu explorează în profunzime impactul descoperirilor și că ar putea beneficia de ilustrații, hărți și de o concentrare mai clară asupra argumentelor sale principale.
(pe baza a 26 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Shores of Knowledge: New World Discoveries and the Scientific Imagination
Conținutul cărții:
Când Columb s-a întors prima dată în Spania din Caraibe, i-a uimit pe regele Ferdinand și regina Isabella cu papagali exotici, flori tropicale și bucăți de aur. Inspirați de promisiunea bogățiilor, nenumărați navigatori au pornit din Peninsula Iberică și din Europa în căutare de mirodenii, comori și pământuri. Mulți s-au întors cu povești ciudate despre Lumea Nouă.
Curiozitatea a început să pătrundă în Europa pe măsură ce oamenii, animalele și plantele din Lumea Nouă distrugeau ipotezele anterioare cu privire la descrierea biblică a creației. Biserica, mult timp temătoare de provocările la adresa autorității sale, nu a mai putut reprima mantra "Îndrăzniți să știți! ".
Nobilii au început să colecționeze cabinete de curiozități.
Curând, alții au trecut de la colecționare la examinarea obiectelor naturale cu ochi noi. Observația a condus la experimente.
Concluziile contradictorii au declanșat dezbateri. Bazele științelor naturale au fost puse pe măsură ce întrebările deveneau din ce în ce mai multifațetate, iar răspunsurile din ce în ce mai complexe. Carl Linneaus a dezvoltat un sistem de clasificare și a trimis studenți în jurul lumii în căutare de specimene. Muzeele, grădinile botanice și societățile filosofice și-au îndreptat atenția către natură. Guvernele naționale au întreprins explorări ale Pacificului.
Eminentul istoric Joyce Appleby relatează în mod viu triumfurile și insuccesele exploratorilor, inclusiv moartea violentă a lui Magellan în Filipine.
Drumul mizerabil al "noilor argonauți" prin Anzi, în misiunea lor de a determina adevărata formă a pământului.
Și modul în care doi oameni de știință străluciți, Alexander Humboldt și Charles Darwin, au călătorit în Americi pentru a găsi dovezi care să le confirme ipotezele despre Pământ și locuitorii săi. Bazându-se pe relatările detaliate ale martorilor oculari, Appleby povestește și despre tulburările create în toate societățile afectate de explorări.
Această poveste amplă și globală dă o nouă semnificație Epocii Descoperirilor, descriind cu eleganță stimularea științelor naturale, care, în cele din urmă, a propulsat Europa de Vest spre modernitate.
