Teoria funcției de consum

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Milton Friedman „A Theory of the Consumption Function” (O teorie a funcției de consum) este considerată o lucrare semnificativă și influentă în economie, lăudată pentru contribuțiile sale pătrunzătoare și stilul accesibil de scriere, deși unii utilizatori au remarcat caracterul său tehnic.

Cartea este considerată o lucrare fundamentală în economie, cu concepte revoluționare precum ipoteza venitului permanent și influența sa asupra Premiului Nobel acordat lui Friedman. Cititorii o consideră perspicace, discutând principii economice atemporale. Mulți o recomandă ca lectură esențială pentru studenți.

Unii cititori consideră cartea foarte tehnică, potrivită pentru studii avansate, și există plângeri cu privire la calitatea slabă a unor versiuni, în special o ediție Kindle slab scanată.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Theory of the Consumption Function

Conținutul cărții:

Care este natura exactă a funcției de consum? Poate fi definit acest termen astfel încât să fie în concordanță cu dovezile empirice și să constituie un instrument valabil în mâinile viitorilor cercetători economici și factori de decizie? În acest volum, un distins economist american prezintă o nouă teorie a funcției de consum, o testează pe baza unui amplu material statistic J și sugerează unele dintre implicațiile sale semnificative.

Elementul central al noii teorii este distincția clară între două concepte de venit, venitul măsurat, sau cel înregistrat pentru o anumită perioadă, și venitul permanent, un concept pe o perioadă mai lungă, în funcție de care consumatorii decid cât să cheltuiască și cât să economisească. Milton Friedman sugerează că suma totală cheltuită pentru consum reprezintă, în medie, aceeași fracțiune din venitul permanent, indiferent de mărimea venitului permanent. Magnitudinea fracțiunii depinde de variabile precum rata dobânzii, gradul de incertitudine legat de ocupație, raportul dintre avere și venit, mărimea familiei etc.

Ipoteza se dovedește a fi coerentă cu studiile bugetare și cu datele din seriile cronologice, iar unele dintre implicațiile sale de mare anvergură sunt analizate în ultimul capitol.