Teroarea lui Dumnezeu: Attar, Iov și revolta metafizică

Recenzii ale cititorilor

Recenzile prezintă o perspectivă mixtă asupra lucrării lui Attar, unii considerând-o prea detaliată și plină de opinii, în timp ce alții apreciază explorarea unor teme complexe precum teodiceea și spiritualitatea transculturală.

Cartea oferă un studiu transcultural profund și revelator asupra teodiceii, abordând teme profunde de compasiune și înțelegere spirituală. Ea oferă o perspectivă asupra vieții și gândurilor unor personalități istorice și încurajează respectul între diferitele credințe.

Unii cititori consideră cartea prea detaliată, subiectivă și puternic dependentă de perspectivele filosofice occidentale, ceea ce poate diminua din mesajul său general.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Terror of God: Attar, Job and the Metaphysical Revolt

Conținutul cărții:

Cum pot fi reconciliate suferința și nedreptatea cu ideea că Dumnezeu este bun, că îi iubește pe oameni și că este milostiv cu ei? Întrebarea lui Iov străbate întreaga istorie a celor trei religii monoteiste. De nenumărate ori, filosofi, teologi, poeți, profeți și laici și-au pus la îndoială imaginea lui Dumnezeu în lumina unei realități pline de greutăți. Unii văd suferința ca pe o dovadă a existenței lui Dumnezeu, alții ca pe o demonstrație a faptului că Dumnezeu nu poate exista, în timp ce alții încă răspund răzvrătindu-se împotriva Lui.

În această carte remarcabilă, Navid Kermani - un distins cercetător islamic de origine iraniană - vede în această revoltă împotriva lui Dumnezeu motivul central al uneia dintre marile, dar neglijatele opere ale literaturii: Cartea suferinței a poetului persan din secolul al XIII-lea Faridoddin Attar. Prin prisma textului lui Attar, Kermani spune povestea unei credințe religioase care Îl cunoaște pe Dumnezeu, dar este supărată pe El: o contra-teologie care traversează multe religii și conectează iudaismul, islamul și modernitatea.

Cu o gamă uimitoare și o strălucire stilistică, Kermani îl aduce pe Attar la viață ca pe unul dintre noi, permițându-i marelui poet persan să ne vorbească direct astăzi, în ciuda timpului care ne desparte.