Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este o colecție de eseuri care explorează diverse aspecte ale artei sovietice, în special ale realismului socialist, și impactul acesteia în timpul epocii lui Stalin. Cartea este descrisă ca fiind provocatoare și provocatoare, oferind analize detaliate ale unor subiecte precum cultul personalității, cinematografia sovietică și arta legată de metroul din Moscova.
Avantaje:Eseurile sunt provocatoare și acoperă o gamă largă de subiecte, inclusiv subtilitățile realismului socialist, semnificația lui Stalin în arta sovietică și analize ale cinematografiei și publicității sovietice. Cartea oferă perspective variate și perspective academice profunde, ceea ce o face un studiu fascinant pentru cititorii interesați de arta sovietică.
Dezavantaje:Cartea este academică și poate fi o provocare pentru cei care nu sunt familiarizați cu conceptele, în special datorită influenței teoriilor lui Bakhtin. Unii cititori consideră că este prea pedantă, limitându-i potențial atractivitatea pentru un public mai larg, deoarece pare să se adreseze mai degrabă specialiștilor în domeniu.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Landscape of Stalinism: The Art and Ideology of Soviet Space
Conținutul cărții:
Această amplă istorie culturală explorează exprimarea ideologiei Partidului Bolșevic prin prisma peisajului sau, mai larg, a spațiului. Reprezentat în imagini și cuvinte, peisajul a jucat un rol vital în exprimarea și promovarea ideologiei în fosta Uniune Sovietică în timpul anilor Stalin, în special în anii 1930. În acea perioadă, iconoclasmul din anii imediat postrevoluționari a făcut loc construcției naționale și unei încercări conștiente de a crea o nouă "cultură" sovietică. În pictură, arhitectură, literatură, cinematografie și cântece, imaginile peisajului au fost folosite pentru a ajuta la modelarea maselor în cetățeni veseli și muncitori ai unui stat cu un viitor radiant și utopic - toate sub îndrumarea părintească a lui Iosif Stalin.
Având studii de istorie, istoria artei, studii literare și filozofie, autorii arată cum spațiul sovietic a fost sanctificat, codificat și "vândut" ca produs ideologic. Ei explorează modul în care producătorii diferitelor forme de artă au folosit spațiul pentru a exprima ceea ce Katerina Clark numește "o cartografie a puterii" - o organizare a întregii țări într-o "ierarhie de sfere de sacralitate relativă", cu Moscova în centru. Tema centrului versus periferie ocupă un loc proeminent în multe dintre eseuri, iar periferia se dovedește adesea a fi paradoxal de centrală.
Examinând reprezentări ale spațiului în obiecte atât de diverse precum timbrele poștale, o revistă pentru excursioniști, reclame și musicalul sovietic, autorii arată modul în care producătorii culturali au încercat să naturalizeze spațiul ideologic, pentru a-l transforma într-o parte incontestabilă a viziunii asupra lumii. Fie că se concentrează asupra noului sau a vechiului, fie că explorează un peisaj urban construit, un film documentar sau tabloul Stalin și Voroșilov în Kremlin, autorii oferă o călătorie fascinantă prin peisajul imaginarului ideologic sovietic.
Nu toate trăsăturile spațiului sovietic erau complet noi, iar câțiva dintre eseisti afirmă continuități cu trecutul prerevoluționar. Un exemplu este importanța imaginii mamei în cântecele de masă din perioada stalinistă; un altul este "dorul nemărginit" inspirat în caracterul rus de povara de a trăi în mijlocul unor vaste spații goale. Dar, fie că se concentrează asupra noului sau a vechiului, fie că explorează un peisaj urban construit, un film documentar sau tabloul Stalin și Voroșilov în Kremlin, autorii oferă o călătorie fascinantă și constantă prin peisajul imaginației ideologice sovietice.
