The Last of the Angels: Un roman irakian modern

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă un amestec de comedie, tragedie și realism magic, explorând viața într-o comunitate kurdă din Kirkuk în anii 1950. În timp ce unii cititori au găsit captivante primele părți, alții au considerat că narațiunea a devenit plictisitoare și incoerentă pe măsură ce a avansat. Scrisul reflectă teme politice semnificative și un context cultural bogat, dar opiniile variază în ceea ce privește execuția și coerența generală a poveștii.

Cartea oferă o viziune comică și pătrunzătoare asupra vieții într-o comunitate kurdă, îmbinând realismul magic cu teme istorice și politice. Prezintă momente captivante, poezie neașteptată și personaje care evocă atât umorul, cât și simpatia. Traducerea se remarcă prin bogăția sa și sunt incluse resurse suplimentare precum un glosar și un ghid de studiu.

Unii cititori au considerat că povestea își pierde concentrarea și coerența, devenind plictisitoare și extrem de nerealistă în capitolele ulterioare. Criticile apar, de asemenea, în ceea ce privește portretizarea personajului principal și evoluțiile intrigii, pe care unii le-au considerat irelevante sau prea prostești. Plăcerea generală pare inconsistentă în rândul cititorilor, în special pentru cei care nu sunt familiarizați cu cultura arabă.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Last of the Angels: A Modern Iraqi Novel

Conținutul cărții:

De la un scriitor legendar atât iubit, cât și alungat de Irak - o operă de literatură arabă de excepție, în linia lui Naguib Mahfouz și Elias Khoury, și un roman comic magic și emoționant despre nașterea Irakului modern.

Kirkuk, Irak, anii 1950. Ziua în care Hameed Nylon își pierde slujba și primește o poreclă nefericită este ziua în care începe viața sa: concediat ca șofer atunci când apar zvonuri conform cărora i-ar fi făcut avansuri soției șicane a șefului său britanic, Hameed își găsește adevărata vocație de revoluționar într-un Irak care este destinat unei schimbări radicale. De asemenea, în încercarea de a se opune sistemului se află cumnatul lui Hameed, măcelarul Khidir Musa, un escroc de bani, care fuge pe neașteptate în Rusia pentru a găsi doi frați dispăruți din Primul Război Mondial. Cheia destinului lor este deținută de un băiat de șapte ani, Burhan Abdallah, care găsește în podul casei sale un cufăr vechi care îi permite să vorbească cu trei bătrâni cu robe albe, ființe care îl informează că sunt, de fapt, îngeri.