The Man Who Knew Too Much (Omul care știa prea multe)

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Omul care știa prea multe” de G.K. Chesterton este o colecție de povestiri polițiste cu Horne Fisher, un personaj care își folosește cunoștințele vaste și relațiile din societatea britanică pentru a rezolva crime. Povestirile sunt remarcate pentru proza lor spirituală, complexitatea morală și comentariul politic. Cu toate acestea, au fost, de asemenea, criticate pentru utilizarea stereotipurilor învechite și a intrigilor uneori complicate, ceea ce a dus la reacții mixte din partea cititorilor.

⬤ Povestiri captivante și pline de spirit
⬤ dezvoltare inteligentă a personajelor
⬤ complexitate politică și morală
⬤ atracție nostalgică pentru fanii literaturii de la sfârșitul secolului victorian/începutul secolului XX
⬤ stil de scriere plăcut
⬤ prezintă teme provocatoare despre justiție și pedeapsă.

⬤ Unele povestiri au finaluri abrupte și sunt lipsite de explicații detaliate
⬤ utilizarea unor stereotipuri învechite și ofensatoare, inclusiv remarci antisemite
⬤ poate fi dificil să empatizezi cu personajele
⬤ intrigile complexe pot fi uneori complicate și greu de urmărit
⬤ recepție mixtă în ceea ce privește ritmul și coerența povestirilor.

(pe baza a 411 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Man Who Knew Too Much

Conținutul cărții:

Renumitul scriitor englez G. K. Chesterton este lăudat pentru scrierile sale strălucite, pentru critica socială și pentru faptul că în operele sale îmbină filosofia și teologia. Nu numai atât, dar opera sa se întinde pe mai multe genuri diferite, de la ficțiune aventuroasă la apologetică catolică, la mister și multe altele.

De la "prințul paradoxului", Omul care știa prea multe este un roman plin de suspans și de povești cu whodunnit-uri care nu seamănă cu alte povestiri din acest gen. Plasate în Anglia dinainte de Primul Război Mondial, aceste opt aventuri îl urmăresc pe Horne Fisher, presupusul "om care știa prea multe", ' și abilitățile sale incredibile de detectiv. Fiecare dintre cele opt povești, cu personaje unice și povești tragice, sunt legate între ele de un fir invizibil al destinului și se încheie cu tema obișnuită a lui Chesterton, aceea a interogației morale.

Cu clasicele mistere ale crimei, cum ar fi "Făclia pescarului" și comentariul social din "Prințul dispărut", Omul care știa prea multe de Chesterton combină o povestire bogată cu o intensă chestionare a universului pentru a face din acest roman o lectură esențială.