Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile evidențiază explorarea de către Elizabeth Grosz a conceptelor de timp și evoluție prin intermediul lucrărilor lui Darwin, Nietzsche și Bergson. Grosz încearcă să reconcilieze acești gânditori cu teoria feministă și politică contemporană, prezentând darwinismul ca un aspect fundamental al progresului social și subliniind importanța citirii textelor originale pentru a înțelege adevăratele lor implicații. În timp ce analiza lui Bergson este lăudată pentru profunzimea sa, unii recenzenți consideră discuțiile despre Darwin mai puțin convingătoare și structura cărții oarecum dezarticulată.
Avantaje:⬤ Oferă o perspectivă unică asupra timpului și evoluției prin prisma lui Darwin, Nietzsche și Bergson.
⬤ Combină cercetarea filosofică cu teme feministe și politice contemporane.
⬤ Analiza profundă a operei lui Bergson, demonstrând înțelegerea unor idei complexe.
⬤ Încurajează cititorii să revadă textele originale pentru a le aprecia adevărata semnificație.
⬤ Conectează conceptele istorice la luptele sociale moderne, oferind relevanță pentru studiile critice.
Dezavantaje:⬤ Unii cititori au considerat că interpretarea operei lui Darwin nu a fost pe deplin convingătoare.
⬤ Secțiunile timpurii ale cărții au părut dezarticulate în comparație cu discuțiile mai coerente despre Bergson.
⬤ Există un risc perceput de abstractizare care poate să nu aibă legătură cu preocupările practice din domeniul științelor sociale.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Nick of Time: Politics, Evolution, and the Untimely
Conținutul cărții:
În această lucrare filosofică inovatoare, Elizabeth Grosz arată calea către o teorie a devenirii care să înlocuiască ontologiile prevalente ale ființei în discursul social, politic și biologic.
Susținând că teoriile temporalității au o relevanță semnificativă și subapreciată pentru dimensiunile sociale ale științei și dimensiunile politice ale luptei, Grosz abordează preocupări teoretice cheie legate de realitatea timpului. Ea explorează efectul timpului asupra organizării materiei și asupra apariției și dezvoltării vieții biologice.
Luând în considerare modul în care mișcarea implacabilă a timpului poate fi concepută în termeni politici și sociali, ea începe să formuleze un model al timpului care include viitorul și capacitatea acestuia de a înlocui și transforma trecutul și prezentul. Grosz își dezvoltă argumentul prin juxtapunerea lucrărilor a trei figuri majore ale gândirii occidentale: Charles Darwin, Friedrich Nietzsche și Henri Bergson. Ea arată că, teoretizând timpul ca un fenomen activ, pozitiv, cu propriile sale caracteristici și efecte specifice, fiecare dintre acești gânditori a avut un efect profund asupra înțelegerii contemporane a corpului în raport cu timpul.
Ea arată cum conceptele lor alăturate de viață, evoluție și devenire se manifestă în lucrările lui Gilles Deleuze și Luce Irigaray. De-a lungul cărții The Nick of Time, Grosz subliniază imperativul politic și cultural de a regândi fundamental timpul: cu cât înțelegem mai clar poziția noastră temporală de ființe aflate între trecut și viitor fără siguranța unui prezent stabil și durabil, cu atât transformarea devine mai ușor de conceput.
