Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este o colecție profundă de eseuri care împletește muzica cu reflecții profund personale și culturale, abordând în special teme legate de durere, rasă și identitate în America. Cititorii găsesc scrierile atât frumoase, cât și provocatoare, experimentând adesea o rezonanță emoțională cu conținutul. Cartea este recomandată celor care sunt interesați de muzică, cultură și probleme sociale.
Avantaje:⬤ Stil frumos scris și poetic.
⬤ Reflecții profunde asupra muzicii și a impactului ei emoțional.
⬤ Abordează probleme sociale importante, în special legate de rasă și identitate.
⬤ Conținut captivant și emoționant care evocă emoții puternice.
⬤ Recomandat pentru un public larg, inclusiv pentru cei care nu sunt familiarizați cu unele dintre genurile muzicale discutate.
⬤ Include context suplimentar în audiobook-uri, îmbunătățind experiența.
Dezavantaje:⬤ Unele eseuri pot părea dezarticulate sau greu de înțeles pentru anumiți cititori.
⬤ Câțiva cititori au simțit că autorul a pus prea mult accent pe rasă într-un mod cu care nu au fost de acord.
⬤ Unii ascultători și-au dorit includerea anumitor eseuri în formatul audiobook care au fost omise.
(pe baza a 18 recenzii ale cititorilor)
Conținutul cărții:
* 2018 "Cele mai bune 12 cărți de dăruit în acest sezon de sărbători" -- TODAY (Elizabeth Acevedo)
* O "Cea mai bună carte a anului 2017" -- Rolling Stone (2018), NPR, Buzzfeed, Paste Magazine, Esquire, Chicago Tribune, Vol. 1 Brooklyn, CBC, Stereogum, National Post, Entropy, Heavy, Book Riot, Chicago Review of Books, The Los Angeles Review, Michigan Daily
* American Booksellers Association (ABA) "Decembrie 2017 Indie Next List Great Reads"
* Midwest Indie Bestseller
Într-o epocă de confuzie, teamă și pierdere, Hanif Abdurraqib este o voce care contează. Fie că participă la un concert Bruce Springsteen la o zi după ce a vizitat mormântul lui Michael Brown, fie că discută despre manifestările publice de afecțiune la un spectacol Carly Rae Jepsen, el scrie cu o pregnanță și un magnetism care rezonează profund.
În urma atacurilor din cluburile de noapte din Paris, el își amintește cum s-a refugiat în adolescență în muzică, la spectacole, și se întreabă dacă următoarea generație de tineri musulmani nu va avea această oportunitate acum. În timp ce discută despre amenințarea zilnică la adresa vieții negrilor americani, Abdurraqib povestește prima dată când a fost pus la pământ de polițiști: pentru că a încercat să intre în propria mașină.
În eseuri care au fost publicate de New York Times, MTV și Pitchfork, printre altele - împreună cu eseuri originale, inedite - Abdurraqib folosește muzica și cultura ca o lentilă prin care să privească lumea noastră, astfel încât să ne putem înțelege mai bine pe noi înșine, dovedindu-se astfel un clopot de bord pentru vremurile noastre.
