Tortura, umilirea, uciderea: În interiorul sistemului de lagăre al sârbilor bosniaci

Recenzii ale cititorilor

Recenziile cărții prezintă o viziune polarizată, unii cititori criticând-o ca fiind propagandă, în timp ce alții îi laudă conținutul captivant și semnificația istorică. Cartea evidențiază manipularea narațiunilor mediatice în timpul războiului din Bosnia, în special portretizarea sârbilor ca fiind singurii autori ai violenței.

Bine documentată, captivează cititorul, contribuție semnificativă la memoria culturală, contestă percepția răului uman, valoroasă pentru biblioteci.

Percepută ca o propagandă executată cu profesionalism, poate să nu atragă toți cititorii, unii consideră că îi lipsesc elementele captivante.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Torture, Humiliate, Kill: Inside the Bosnian Serb Camp System

Conținutul cărții:

La o jumătate de secol după Holocaust, pe teritoriul european, sârbii bosniaci au orchestrat un sistem de lagăre de concentrare în care își supuneau vecinii bosniaci musulmani și bosniaci croați la tortură, abuzuri și omoruri. Jurnaliștii străini au dezvăluit ororile lagărelor în vara anului 1992, stârnind indignarea întregii lumi.

Totuși, această expunere nu a oprit atrocitățile în masă. Hikmet Karčic arată că utilizarea lagărelor și a centrelor de detenție a fost o practică omniprezentă în nenumărate războaie și genociduri pentru a atinge obiectivele de război ale autorilor. Deși lagărele au fost utilizate în diferite scopuri strategice, funcțiile lor esențiale sunt întotdeauna aceleași: să provoace tortură și traume de durată victimelor.

Tortura, umilirea, uciderea dezvoltă teoria traumatizării colective a autorului, care susține că lagărele de concentrare înființate de autoritățile sârbo-bosniace au avut ca scop principal traumatizarea colectivă a populației non-sârbe din Bosnia și Herțegovina. Această traumatizare colectivă a constat în utilizarea excesivă a torturii, abuzului sexual, umilinței și uciderii.

Suferința fizică și psihologică impusă prin aceste metode a fost văzută ca un mijloc rapid și eficient de a stabili "spațiul vital" sârb. Karčic susține că această traumă a fost intenționată în mod deliberat să îi descurajeze pe cei care nu sunt sârbi să se întoarcă vreodată în casele lor de dinainte de război. Cartea se axează pe exemple multiple de experiențe în lagărele de concentrare din patru orașe operate de sârbii bosniaci în timpul războiului: Prijedor, Bijeljina, Visegrad și Bileca.

Alese în funcție de poziția lor politică și geografică, Karčic demonstrează că aceste lagăre au fost folosite ca instrumente pentru campania de genocid etno-religios împotriva non-sârbilor. Torture, Humiliate, Kill este o resursă completă și definitivă pentru înțelegerea funcției și funcționării lagărelor în timpul genocidului bosniac.