Tortura, umilirea, uciderea: În interiorul sistemului de lagăre al sârbilor bosniaci

Recenzii ale cititorilor

Recenziile evidențiază o gamă largă de perspective asupra cărții, unii considerând-o o propagandă executată cu profesionalism, care prezintă o poveste tendențioasă a conflictelor din Balcani, în special împotriva sârbilor. Alții o apreciază ca fiind o lucrare bine documentată și semnificativă care contribuie la înțelegerea răului uman și a culturii comemorării.

Cartea este bine documentată și recunoscută ca o contribuție semnificativă la înțelegerea evenimentelor istorice și a noțiunii de rău uman. Cartea este descrisă ca fiind captivantă și importantă pentru generațiile viitoare, ceea ce o face un plus valoros pentru orice bibliotecă.

Unele recenzii consideră cartea ca fiind prea propagandistică, cu accent pe demonizarea sârbilor, neglijând în același timp complexitatea conflictului. Alții au considerat că nu le-a captat atenția, în ciuda calității cercetării sale.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Torture, Humiliate, Kill: Inside the Bosnian Serb Camp System

Conținutul cărții:

La o jumătate de secol după Holocaust, pe teritoriul european, sârbii bosniaci au orchestrat un sistem de lagăre de concentrare în care își supuneau vecinii musulmani bosniaci și croați bosniaci la tortură, abuzuri și ucideri. Jurnaliștii străini au dezvăluit ororile lagărelor în vara anului 1992, stârnind indignarea întregii lumi.

Totuși, această expunere nu a oprit atrocitățile în masă. Hikmet Karcic arată că utilizarea lagărelor și a centrelor de detenție a fost o practică omniprezentă în nenumărate războaie și genociduri pentru a atinge obiectivele de război ale făptașilor. Deși lagărele au fost utilizate în diferite scopuri strategice, funcțiile lor esențiale sunt întotdeauna aceleași: să provoace tortură și traume de durată victimelor.

Tortura, umilirea, uciderea dezvoltă teoria traumatizării colective a autorului, care susține că lagărele de concentrare înființate de autoritățile sârbo-bosniace au avut ca scop principal traumatizarea colectivă a populației non-sârbe din Bosnia și Herțegovina. Această traumatizare colectivă a constat în utilizarea excesivă a torturii, abuzului sexual, umilinței și uciderii.

Suferința fizică și psihologică impusă prin aceste metode a fost văzută ca un mijloc rapid și eficient de a stabili "spațiul de viață" al sârbilor. Karcic susține că această traumă a fost intenționată în mod deliberat să îi descurajeze pe cei care nu erau sârbi să se întoarcă vreodată în casele lor de dinainte de război. Cartea se concentrează pe exemple multiple de experiențe în lagărele de concentrare din patru orașe operate de sârbii bosniaci în timpul războiului: Prijedor, Bijeljina, Visegrad și Bileca.

Alese în funcție de poziția lor politică și geografică, Karcic demonstrează că aceste lagăre au fost folosite ca instrumente pentru campania de genocid etno-religios împotriva non-sârbilor. Torture, Humiliate, Kill este o resursă completă și definitivă pentru înțelegerea funcției și a funcționării lagărelor în timpul genocidului bosniac.