Tumble of Reason: Discursul absenței al lui Alice Munro

Titlul original:

The Tumble of Reason: Alice Munro's Discourse of Absence

Conținutul cărții:

Multe dintre articolele critice despre ficțiunea lui Alice Munro au explorat și accentuat "realismul" lui Munro. Cu toate acestea, poveștile ei se bazează frecvent pe ceea ce a fost omis; sunt pline de scrisori nespuse (neterminate), de lucruri pe care oamenii vor să le spună sau să le spună, dar nu o fac. Studiul lui Ajay Heble se concentrează pe implicarea lui Munro într-un "discurs al absenței" și sugerează că înțelegerea noastră a acestor texte depinde adesea nu numai de ceea ce se întâmplă în ficțiune, ci și de ceea ce s-ar fi putut întâmpla.

Povestirile lui Munro își conferă sensul nu doar prin raportarea la o realitate exterioară, ci și prin oferirea către cititor a unei bogății stimulante de posibilități preluate din ceea ce am putea numi un nivel potențial sau absent de sens. În mod caracteristic, ele articulează o tensiune de nerezolvat între variantele acestor poziții: între, pe de o parte, conturarea unei realități de suprafață - o lume "de afară" pe care suntem invitați să o recunoaștem ca fiind reală și adevărată - și, pe de altă parte, implicarea ei într-un discurs al absenței care sfidează înseși convențiile în cadrul cărora operează ficțiunea ei.

Bazându-se pe teoriile structuraliste și post-structuraliste ale limbajului și pe relația acestuia cu sensul, cunoașterea și sistemele de putere, precum și pe teoriile ficțiunii postmoderniste, Heble oferă atât o lectură atentă a povestirilor lui Munro, cât și un cadru teoretic pentru citirea sensurilor în absență. Cartea sa extinde recentele analize revizioniste și aduce o contribuție valoroasă și originală la critica asupra lui Munro.