Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Eleven Minutes Late” a lui Matthew Engel explorează istoria și starea actuală a căilor ferate britanice printr-un amestec de călătorie personală și analiză critică. Cartea combină anecdote pline de umor cu critici incisive ale politicilor guvernamentale care afectează sistemul feroviar, creând o lectură atât amuzantă, cât și informativă.
Avantaje:Scrisul lui Engel este fermecător și captivant, plin de umor observațional și de comentarii pătrunzătoare. Cartea este amuzantă atât pentru pasionații de trenuri, cât și pentru cititorii ocazionali, oferind o imagine bine închegată a sistemului feroviar britanic. Mulți recenzenți au remarcat capacitatea cărții de a provoca reflecții asupra problemelor societății, în special în ceea ce privește guvernul și căile ferate. De asemenea, cartea este apreciată pentru faptul că nu romanțează trecutul, ci abordează realitățile și ineficiența sistemului actual.
Dezavantaje:Unii cititori au considerat cartea ca fiind lipsită de concentrare, descriind-o ca fiind confuză între a fi un jurnal de călătorie, istorie și polemică. Au fost menționate confuzii în structura capitolelor și o schimbare bruscă a accentului narativ. Câțiva recenzenți au remarcat că cei care caută o carte strict istorică sau axată pe călătorii ar putea fi dezamăgiți, deoarece aceasta împletește poveștile personale cu critici mai ample care ar putea să nu fie pe placul tuturor.
(pe baza a 47 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Eleven Minutes Late: A Train Journey to the Soul of Britain
Conținutul cărții:
Marea Britanie a dat căile ferate lumii, însă propria sa rețea este cea mai dragă (cu siguranță) și cea mai proastă (probabil) din Europa de Vest. Trenurile sunt adânc înrădăcinate în psihicul național și, din punct de vedere folcloric, se consideră că nu este cool să îți pese de ele.
Pentru Matthew Engel, sistemul feroviar este expresia supremă a britanicității. Acesta reprezintă toată ingeniozitatea, incompetența, nostalgia, corupția, umorul, capacitatea de suferință și chiar represiunea sexuală a națiunii. Pentru a-i descoperi misterele, Engel a parcurs sistemul de la Penzance la Thurso, explorându-i istoria și vorbind cu oameni de la politicieni la personalul de pe peron.
Pe parcurs, Engel a găsit cel mai fermecător tren bizar din Marea Britanie, cea mai frumoasă linie secundară, cel mai nepoliticos feroviar și, după o căutare care a durat zeci de ani, un vas individual de gem de căpșuni. "Unsprezece minute întârziere" este atât o polemică, cât și un elogiu, și este, de asemenea, foarte amuzantă.".
