Viața mea în publicitate și publicitatea științifică

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Claude Hopkins „Hopkins on Advertising” combină două lucrări fundamentale despre publicitate, „Scientific Advertising” și „My Life in Advertising”. Cartea este lăudată pentru principiile sale atemporale și ideile practice privind strategiile publicitare eficiente, rămânând relevantă chiar și la zeci de ani după publicare. Cititorii apreciază prezentarea clară și fără erori a ideilor lui Hopkins, care se concentrează pe importanța rezultatelor măsurate și a abordărilor raționale în detrimentul simplei creativități. Cu toate acestea, unii menționează că stilul de scriere poate părea sec pentru cititorii moderni.

Cartea oferă o perspectivă esențială asupra principiilor publicității eficiente, strategii testate și un amestec de autobiografie cu lecții valoroase. Multe recenzii evidențiază claritatea ediției și sfaturile utile privind copywriting-ul și marketingul care rămân aplicabile și astăzi. Este considerată o lectură obligatorie pentru profesioniștii în marketing și copywriteri, unii afirmând chiar că ar trebui citită de mai multe ori.

Unii cititori consideră că stilul de scriere este un pic sec și dificil, în special pentru cei care nu sunt familiarizați cu engleza veche. În plus, poate exista percepția că conținutul ar putea părea depășit, în ciuda relevanței sale.

(pe baza a 107 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

My Life in Advertising and Scientific Advertising

Conținutul cărții:

Această carte explorează semnificația petrecerii timpului liber în contextul formațiunilor sociale cheie ale timpului nostru.

Chris Rojek reunește perspectivele feminismului, marxismului, lui Weber, Elias, Simmel, Nietzsche și Baudrillard pentru a realiza o analiză - și o regândire - a teoriei timpului liber. În același timp, el prezintă o critică radicală a „centrării” tradiționale a timpului liber pe „evadare”, „libertate” și „alegere”.

Dezvăluind modul în care practicile de petrecere a timpului liber au reacționat la viața într-o societate a riscului, el arată că timpul „liber” devine ceva foarte diferit atunci când simularea și nostalgia se află în centrul vieții cotidiene.