În ceea ce privește distracțiile publice, ei nu au decât un singur fel de distracții, iar în toate întrunirile lor se manifestă în continuare același lucru. Tinerii, care fac din asta pasiunea lor, se aruncă goi și dansează printre săbii ascuțite și vârfurile mortale ale sulițelor.
Din obișnuință își dobândesc îndemânarea și din îndemânarea lor o manieră grațioasă; cu toate acestea, nu obțin niciun câștig sau remunerație: deși această veselie aventuroasă are răsplata ei, și anume aceea de a plăcea spectatorilor. CHARLES WILLIAM ELIOT (1834-1926), eminentul educator american al secolului al XIX-lea, credea că o educație liberală solidă poate fi obținută nu prin intermediul manualelor, ci prin explorarea directă a marilor cărți și a marilor idei ale civilizației occidentale. (Eliot știa ce înseamnă o educație bună atunci când a văzut una: în perioada în care a fost președinte al Universității Harvard, din 1869 până în 1909, a transformat școala dintr-un colegiu regional în cea mai importantă instituție de învățământ din Statele Unite. ) În această colecție din 1909 - parte din cele 50 de volume ale Harvard Classics, biblioteca sa de vis la temelia erudiției luminate - Elliot adună scrieri esențiale de etnografie și explorare.
În propriile lor voci, auziți: Herodot, "părintele povestitorilor", despre zeii Egiptului antic. Tacitus, în "primul rând" al istoricilor antici, despre triburile teutonice din epoca romană.
Sir Francis Drake, "cel mai mare aventurier naval al Angliei din timpul Elisabetei", povestește călătoria sa istorică din secolul al XVI-lea în jurul Strâmtorii Magellan. Sir Walter Raleigh, "curtean și om de stat, soldat și marinar, om de știință și om de litere", povestește despre descoperirea Guianei în 1594.
și alții.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)