What Price the Moral High Ground?: Cum să reușești fără să-ți vinzi sufletul

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Robert Frank explorează comportamentul cooperant al oamenilor, discutând rădăcinile sale evolutive, implicațiile sociale și economice, precum și modalitățile de promovare a cooperării. Deși prezintă idei într-o manieră accesibilă, cartea este criticată pentru că este o colecție dezechilibrată de eseuri care nu acoperă în mod cuprinzător literatura existentă pe această temă.

Cartea este ușor de citit și accesibilă publicului larg. Ea oferă perspective interesante asupra aspectelor evolutive și sociale ale comportamentului cooperant și evidențiază impactul emoțiilor în contexte economice. Scrierea este concisă și menține cititorul implicat, ceea ce o face valoroasă pentru cei interesați de psihologia evolutivă și economia comportamentală.

Conținutul nu este bine echilibrat și îi lipsește acoperirea cuprinzătoare a cercetării privind cooperarea. Acesta constă în principal din instantanee ale propriilor cercetări ale lui Frank, ceea ce ar putea să nu fie pe placul tuturor cititorilor. Accentul pus pe discuțiile academice ar putea să nu satisfacă cititorii care caută o înțelegere mai largă a comportamentului cooperant. Cartea nu este considerată una dintre cele mai bune lucrări ale lui Frank.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

What Price the Moral High Ground?: How to Succeed Without Selling Your Soul

Conținutul cărții:

Dezastrele financiare - și poveștile bancherilor lacomi care le-au provocat - par să sublinieze ideea că interesul personal va prevala întotdeauna asupra preocupărilor pentru binele general. Într-adevăr, această idee este susținută de teoriile predominante atât în economie, cât și în biologia evolutivă. Dar este ea valabilă?

În "What Price the Moral High Ground?", economistul și criticul social Robert Frank contestă ideea că a face bine se realizează doar în detrimentul a face bine. Frank explorează noi lucrări interesante din economie, psihologie și biologie pentru a susține că indivizii onești reușesc adesea, chiar și în medii foarte competitive, deoarece angajamentul lor față de principii îi face mai atractivi ca parteneri comerciali.

Bazându-se pe cercetările pe care le-a efectuat și le-a publicat în ultimul deceniu, Frank contestă stereotipul familiar al lui homo economicus, descriind modul în care oamenii creează legături care susțin cooperarea în dilemele prizonierului cu o singură șansă. El descrie în continuare modul în care oamenii aleg adesea posturi cu salarii modeste în sectorul public și în cel non-profit în detrimentul unor locuri de muncă comparabile și mai bine plătite în sectorul cu scop lucrativ; modul în care studiul economiei pare să inhibe cooperarea; modul în care normele sociale descurajează adesea comportamentul oportunist; modul în care o anumită organizație caritabilă reușește să atragă donatori cu motive aparent incompatibile; modul în care preocupările legate de statut și corectitudine afectează salariile în organizații; și modul în care întreprinderile responsabile din punct de vedere social prosperă adesea în ciuda costurilor mai mari asociate practicilor lor comerciale.

Argumentele lui Frank au implicații importante pentru comportamentul liderilor atât în viața privată, cât și în cea publică. Lăsând deoparte modelul homo economicus interesat, Frank oferă un instrument pentru a înțelege cum să structurăm mai bine organizațiile, politicile publice și chiar propriile noastre vieți.