Ysengrimus

Recenzii ale cititorilor

Recenzile laudă traducerea și prezentarea cărții „Ysengrimus”, care este prima adevărată redare în limba engleză a epopeii medievale a bestiei. Cu toate acestea, există plângeri cu privire la prezentarea eronată a unei ediții diferite și probleme de calitate a imprimării în anumite exemplare.

⬤ Traducere strălucită și aparat erudit
⬤ prezentare frumoasă
⬤ plăcută și ușor de citit atât pentru cercetători, cât și pentru cititorii ocazionali
⬤ traducere extrem de îngrijită
⬤ cartea este atractivă din punct de vedere vizual, cu materiale de calitate.

⬤ Unii cititori s-au plâns de faptul că cartea este în latină, nu în engleză
⬤ calitatea slabă a imprimării în anumite exemplare, cu cerneală decolorată și caractere mici
⬤ prezentarea eronată a edițiilor a dus la confuzie.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Epopeea bestială latină din secolul al XII-lea Ysengrimus este una dintre marile capodopere comice ale Evului Mediu. Acest poem lung, compus în ceea ce este astăzi Belgia, relatează persecuția necruțătoare a lupului Ysengrimus de către dușmanul său arhicunoscut, vulpea Reynard, în cursul căreia lupul este bătut măr, jupuit (de două ori), mutilat și, în final, mâncat de viu de șaizeci și șase de porci.

Violența caricaturală a narațiunii nu este motivată de o plăcere gratuită a cruzimii, ci de un scop satiric specific: lupul reprezintă ecleziasticul hibrid, care este deopotrivă abate și episcop, a cărui lăcomie este comparabilă cu cea a lupului. Detaliile narațiunii sunt atent elaborate pentru a face ca pedeapsa lupului să se potrivească cu crima abatelui-episcop, creând o lume întortocheată în care prădătorul devine pradă.

În fanteziile retorice elaborate care însoțesc narațiunea, torturile lupului sunt reprezentate ca onoruri (de exemplu, jupuirea lui este reprezentată în mod batjocoritor ca o consacrare episcopală). Acest poem a dat naștere unui întreg corp de narațiuni, începând cu primele ramuri ale romanului lui Renard și extinzându-se în majoritatea limbilor vernaculare europene, atât de influente încât numele Renard a devenit în cele din urmă cuvântul standard pentru vulpe în franceză.