Evaluare:
Cartea oferă o explorare profundă a complexităților din jurul libertății de exprimare, în special în contextul unui eveniment istoric controversat care implică naziști americani. Ea evidențiază tensiunile dintre apărarea drepturilor prevăzute de Primul Amendament și dilemele morale ridicate de ideologiile pline de ură.
Avantaje:Bine scrisă și informativă, explică eficient problemele complexe ale libertății de exprimare, relevantă în climatul politic actual, narațiune emoționantă și captivantă, oferă noi perspective asupra evenimentelor istorice.
Dezavantaje:Unele părți pot fi mai puțin accesibile cititorilor care nu sunt familiarizați cu contextul juridic și istoric, iar cartea poate provoca reacții emoționale puternice din cauza subiectului său.
(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)
When the Nazis Came to Skokie: Freedom for the Speech We Hate
La sfârșitul anilor 1970, în suburbia Skokie din Chicago, unul din șase cetățeni evrei era supraviețuitor al Holocaustului sau rudă directă cu un supraviețuitor. Aceste victime ale terorii se stabiliseră în America așteptându-se să ducă o viață pașnică, fără persecuții. Dar refugiul lor sigur a fost spulberat atunci când un grup neonazist și-a anunțat intenția de a defila acolo în 1977. Povestirea dramatică a lui Philippa Strum a evenimentelor din Skokie (și din justiție) arată de ce acest caz a stârnit o controversă atât de mare și a provocat înțelegerea și angajamentul nostru față de valorile Primului Amendament.
Dezbaterea a fost clară: naziștii americani revendicau dreptul la liberă exprimare, în timp ce "țintele" lor evreiești revendicau dreptul de a trăi fără intimidare. Orașul, susținând că marșul ar fi agresat sensibilitatea cetățenilor săi și ar fi declanșat violențe, a reușit să obțină o hotărâre judecătorească împotriva participanților la marș. În replică, American Civil Liberties Union a preluat cazul și a apărat cu succes dreptul naziștilor la liberă exprimare.
Skokie avea toate elementele unui caz dificil: o ciocnire a absolutului, restricționarea prealabilă a exprimării și un sentiment public aprins. Recreând acest caz, Strum prezintă o relatare și o analiză detaliată a procedurilor judiciare, precum și portrete fin conturate ale protagoniștilor: Frank Collin, liderul Partidului Național Socialist din America și fiul unui evreu supraviețuitor al Holocaustului; Sol Goldstein, liderul comunității Skokie, un supraviețuitor al Holocaustului care a planificat o contramanifestație împotriva naziștilor; Albert Smith, primarul orașului Skokie, care a dorit doar să-și protejeze locuitorii; și David Goldberger, avocatul ACLU, prins în poziția ironică de a fi un evreu care apără drepturile naziștilor împotriva colegilor evrei. Deși ACLU a câștigat cazul, a fost o victorie costisitoare: 30 000 dintre membrii săi au părăsit organizația. Și, în cele din urmă, în mod ironic, naziștii nu au mai defilat niciodată în Skokie.
Argumentată cu forță, cartea lui Strum arată că libertatea de exprimare trebuie apărată chiar și atunci când beneficiarii acestei apărări nu sunt deloc persoane admirabile. Cartea ridică probleme constituționale și morale esențiale pentru înțelegerea libertății de exprimare și oferă lecții importante pentru controversele actuale privind discursul instigator la ură în campusurile universitare, invitând cititorii să se gândească mai atent la ceea ce înseamnă cu adevărat Primul Amendament.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)