Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o explorare cuprinzătoare și pătrunzătoare a cazului Mendez v. Westminster, detaliind lupta împotriva segregării în școlile din California și importanța sa în contextul mai larg al drepturilor civile, în special influența sa asupra cazului Brown v. Board of Education. Cartea este lăudată pentru stilul său captivant de scriere și pentru cercetarea amănunțită, deși unii cititori pun la îndoială clasificarea sa ca fiind o lucrare de ficțiune.
Avantaje:⬤ Bine scris și captivant
⬤ informativ și plin de fapte
⬤ evidențiază un caz istoric important, dar trecut cu vederea
⬤ face legătura între Mendez v. Westminster și mișcarea pentru drepturile civile
⬤ apreciat de educatori și util în scopuri academice
⬤ copertă atrăgătoare din punct de vedere vizual
⬤ are o importanță istorică semnificativă.
Dezavantaje:⬤ Unii cititori consideră că a fost clasificată greșit ca ficțiune
⬤ câțiva ar putea considera că cartea este lipsită de profunzime în ceea ce privește evoluțiile post-Mendez
⬤ care nu sunt acoperite pe scară largă în programele educaționale.
(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Mendez V. Westminster: School Desegregation and Mexican-American Rights
Conținutul cărții:
Deși cauza Brown v. Board of Education rămâne mult mai cunoscută, Mendez v. Westminster School District (1947) a fost de fapt primul caz în care segregarea în educație a fost contestată cu succes în instanța federală. În cele din urmă, Philippa Strum îi acordă lui Mendez ceea ce i se cuvine, oferind o prezentare concisă și convingătoare a problemelor juridice și a moștenirii sale, păstrând în același timp fața sa umană esențială: cea a mexicanilor americani care nu doresc să accepte cetățenia de clasa a doua. 1945 Gonzalo și Felicitas Mendez, fermieri din California, și-au trimis copiii la școala locală, doar pentru a li se spune că tinerii vor trebui să frecventeze o instituție separată rezervată mexicanilor americani. Ca răspuns, familia Mendez și alți părinți nemulțumiți din districtele școlare din apropiere s-au adresat instanței federale pentru a contesta segregarea. În mod unic, aceștia nu au invocat discriminarea rasială, deoarece mexicanii erau considerați albi din punct de vedere juridic, ci mai degrabă discriminarea bazată pe ascendență și pe presupusele "deficiențe lingvistice", care le refuzau copiilor lor dreptul la protecție egală în temeiul legii, prevăzut de Amendamentul 14.
În 1945, Gonzalo și Felicitas Mendez, fermieri din California, și-au trimis copiii la școala locală, doar pentru a li se spune că tinerii vor trebui să frecventeze o instituție separată rezervată mexicanilor americani. Ca răspuns, familia Mendez și alți părinți nemulțumiți din districtele școlare din apropiere s-au adresat instanței federale pentru a contesta segregarea. În mod unic, aceștia nu au invocat discriminarea rasială, întrucât mexicanii erau considerați albi din punct de vedere juridic, ci mai degrabă discriminarea bazată pe ascendență și pe presupusele "deficiențe lingvistice", care le refuzau copiilor lor dreptul la protecție egală în temeiul legii, prevăzut de Amendamentul 14.
Strum povestește cum, datorită argumentelor atent elaborate ale avocatului David Marcus, judecătorul federal Paul McCormick a ajuns să susțină reclamanții pe motiv că costurile sociale, psihologice și pedagogice ale educației segregate erau dăunătoare pentru copiii mexicano-americani. Districtele școlare au susținut că instanțele federale nu au competență în domeniul educației, însă Circuitul al Nouălea a menținut decizia lui McCormick, hotărând că acțiunile școlilor încălcau legislația din California. Apelul la Ninth Circuit a fost susținut de memorii amicus din partea principalelor organizații pentru libertăți civile, inclusiv NAACP, care câțiva ani mai târziu avea să adapteze argumentele lui Mendez în reprezentarea reclamanților în cauza Brown.
Strum împletește în mod eficient narațiunea și analiza cu portretele personalităților pentru a crea o poveste foarte ușor de citit și accesibilă, permițându-ne să auzim vocile tuturor protagoniștilor. Ea prezintă, de asemenea, problemele în mod echilibrat, echilibrând în mod eficient prezentarea argumentelor atât ale reclamanților, cât și ale școlilor care au încercat să continue segregarea elevilor mexicano-americani.
În cele din urmă, Mendez evidențiază modul în care mexicanii americani au preluat conducerea pentru a-și asigura drepturile civile și demonstrează modul în care organizarea, curajul și persistența comunităților mexican-americane au putut învinge rasismul consiliilor școlare. Exemplul lor inspirator este deosebit de actual având în vedere controversele actuale privind imigrația și interesul național în creștere pentru viața latino-americanilor.
