Comandă: Politica operațiunilor militare din Coreea până în Ucraina

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o examinare bine documentată și pătrunzătoare a conflictelor militare din ultimii 70 de ani, oferind o perspectivă unică asupra comandamentului și a relațiilor civil-militare. În ciuda unor critici privind profunzimea și claritatea în anumite domenii, mulți cititori au găsit-o captivantă, informativă și plină de lecții valoroase aplicabile dincolo de contextele militare.

⬤ Bine scrisă și captivantă
⬤ oferă o trecere în revistă captivantă a conflictelor militare
⬤ oferă o analiză pătrunzătoare a lecțiilor de comandă și conducere
⬤ cercetare temeinică realizată de un istoric cu experiență
⬤ prezintă studii de caz fascinante
⬤ îmbunătățește înțelegerea relațiilor civil-militare.

⬤ Unii cititori au considerat că capitolul introductiv este lipsit de detalii
⬤ alții au remarcat nevoia de mai multă claritate în ceea ce privește învățămintele desprinse din fiecare studiu de caz
⬤ câteva critici au subliniat faptul că cartea poate fi densă și copleșitoare, în special în prima jumătate
⬤ unor capitole le poate lipsi o viziune strategică mai largă.

(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Command: The Politics of Military Operations from Korea to Ukraine

Conținutul cărții:

Folosind exemple dintr-o mare varietate de conflicte, Lawrence Freedman arată că succesul comenzii militare depinde nu numai de capacitatea de a folosi eficient forțele armate, ci și de a înțelege contextul politic în care acestea operează.

Comanda în război constă în elaborarea de strategii eficiente și punerea lor în aplicare, asigurându-se că ordinele sunt adecvate, bine comunicate și apoi executate. Dar este, de asemenea, un proces extrem de politic. Acest lucru se datorează în mare măsură faptului că modul în care sunt purtate războaiele depinde într-o mare măsură de modul în care sunt stabilite obiectivele acestora. De asemenea, pentru că comandanții dintr-un domeniu trebuie să aibă capacitatea de a lucra cu alte structuri de comandă, inclusiv cu cele ale altor ramuri ale forțelor armate și ale aliaților. În Comandamentul, Lawrence Freedman explorează importanța considerentelor politice și operaționale în comandament printr-o serie de unsprezece studii de caz vii, toate luate din perioada de după 1945. În această perioadă, riscurile de escaladare nucleară au dus la trecerea de la confruntările dintre marile puteri la războaiele civile, iar progresele în domeniul tehnologiilor de comunicare au permis comandanților de nivel superior să își dirijeze mai ușor subordonații.

Freedman abordează atât înfrângerile, cât și victoriile. Generalii pakistanezi au încercat să evite capitularea în timp ce pierdeau partea de est a țării lor în fața Indiei în 1971. Saddam Hussein din Irak și-a transformat înfrângerile în relatări triumfătoare ale victoriei. Osama bin Laden a scăpat de americani în Afganistan în 2001. Marea Britanie s-a luptat ca partener junior al SUA în Irak după 2003. Am întâlnit generali insubordonați, precum Arik Sharon din Israel, și generali din armata franceză din Algeria, atât de frustrați de conducerea lor politică încât au încercat de două ori să o schimbe. La celălalt capăt al scalei, Che Guevara în Congo, în 1966, și Igor Girkin în Ucraina, în 2014, au încercat amândoi să declanșeze războaie locale în funcție de obiectivele lor grandioase.

Freedman încheie cartea cu o meditație asupra viitorului comandamentului într-o lume care devine din ce în ce mai dependentă de tehnologii precum inteligența artificială. O istorie amplă și pătrunzătoare a naturii schimbătoare a comandamentului în epoca postbelică, această carte va rămâne drept o prezentare definitivă a unui concept fundamental atât în afacerile militare, cât și în politică.