De ce contează frontierele: Why Humanity Must Relearn the Art of Drawing Boundaries: Why Humanity Must Relearn the Art of Drawing Boundaries

Recenzii ale cititorilor

Cartea este foarte apreciată pentru critica sa pătrunzătoare și logică a agendei progresiste moderne, subliniind importanța limitelor și a judecății morale în societatea contemporană.

⬤ Atragătoare și provocatoare
⬤ bine scrisă
⬤ analiză bazată pe dovezi
⬤ contestă narațiunile dominante
⬤ încurajează gândirea critică și conștientizarea.

Nu sunt menționate dezavantaje specifice; cu toate acestea, unii ar putea găsi conținutul controversat sau provocator pentru convingerile lor existente.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Why Borders Matter: Why Humanity Must Relearn the Art of Drawing Boundaries

Conținutul cărții:

Societatea occidentală s-a înstrăinat de granițele și limitele sociale care, timp de secole, au dat sens experienței umane. Această carte susține că controversa privind migrația în masă și frontierele fizice se desfășoară în paralel și este strâns legată de dezbaterile privind frontierele simbolice de care oamenii au nevoie pentru a se ghida în problemele vieții de zi cu zi.

Numeroși comentatori susțin că frontierele au devenit irelevante în epoca migrației în masă și a globalizării. Unii merg atât de departe încât pledează pentru "fără frontiere". Și nu doar granițele care separă națiunile sunt atacate! Granițele tradiționale care separă adulții de copii, sau bărbații de femei, sau oamenii de animale, sau cetățenii de non-cetățeni, sau sfera privată de cea publică sunt adesea condamnate ca fiind arbitrare, nenaturale și chiar nedrepte. Paradoxal, încercarea de a modifica sau de a aboli frontierele convenționale coexistă cu imperativul de a construi altele noi. Susținătorii campaniei No-Border solicită spații sigure. Cei care se opun aproprierii culturale solicită controlul limbajului, iar susținătorii politicii identitare sunt ocupați să construiască granițe pentru a ține la distanță potențialii invadatori ai identității lor.

Furedi susține că principalul motor al confuziei din jurul granițelor și limitelor este dificultatea societății de a conferi un sens experienței. Cel mai izbitor simptom al acestei tendințe este devalorizarea culturală a actului de judecată, care a dus la o pierdere a clarității cu privire la limitele morale din viața de zi cu zi. Infantilizarea adulților, care merge în tandem cu adultizarea copiilor, oferă un exemplu frapant al consecințelor non-judecății.

Scrisă într-un stil clar și direct, această carte va fi pe placul studenților și cercetătorilor în sociologia culturală, sociologia cunoașterii, filosofie, teorie politică și studii culturale.