Desfacerea nodului lumii (Unsnarling the World-Knot)

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui David Ray Griffin „Unsnarling the World-Knot” prezintă o nouă abordare a problemei minte-corp prin susținerea panexperientialismului, o perspectivă filosofică care sugerează că toată materia poate avea un aspect mental. Cartea examinează critic materialismul și dualismul, demonstrând limitările acestora și susținând în același timp că panexperientialismul oferă o înțelegere mai cuprinzătoare a conștiinței. Textul este lăudat pentru claritatea, exhaustivitatea și capacitatea sa de a inspira cititorii, deși unii îl consideră o provocare și consideră că anumite concepte ar putea fi mai bine explicate.

⬤ Explorare cuprinzătoare a filosofiilor contemporane ale conștiinței și a problemei minte-corp.
⬤ Stil de scriere clar și accesibil care atrage cititorul.
⬤ Oferă o soluție nouă (panexperientialismul) care abordează neajunsurile materialismului și dualismului.
⬤ Încurajează gândirea critică și inspiră cititorii să își reconsidere propriile poziții filosofice.
⬤ Acționează ca o bună introducere în filosofia proceselor, făcând ideile complexe mai accesibile.

⬤ Unii cititori consideră că anumite concepte, în special mecanismele panexperientialismului, nu sunt suficient explicate.
⬤ Cartea poate fi o provocare pentru cei care nu sunt familiarizați cu discuțiile filosofice, deoarece se adâncește în teritorii teoretice complexe.
⬤ Unii ar putea să nu fie de acord cu concluziile sau interpretările lui Griffin ale ideilor filosofice existente.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Unsnarling the World-Knot

Conținutul cărții:

Problema minte-corp, pe care Schopenhauer a numit-o nodul lumii, a fost o problemă centrală pentru filosofie încă din timpul lui Descartes. Printre realiști - cei care acceptă realitatea lumii fizice - cele două abordări dominante au fost dualismul și materialismul, dar există un consens din ce în ce mai larg asupra faptului că, dacă vrem să înțelegem vreodată cum sunt legate mintea și corpul, este necesară o abordare radical nouă.

David Ray Griffin dezvoltă o a treia formă de realism, una care rezolvă problema de bază (comună dualismului și materialismului) a acceptării continue a viziunii carteziene asupra materiei. În dialog cu diverși filosofi, inclusiv Dennett, Kim, McGinn, Nagel, Seager, Searle și Strawson, Griffin arată că fizicalismul materialist este chiar mai problematic decât dualismul.

El propune în schimb un fizicalism panexperiențialist bazat pe filosofia procesuală a lui Alfred North Whitehead. Răspunzând celor care au respins panpsihismul ca fiind în mod evident absurd, Griffin susține în mod convingător că panexperiențialismul, considerând experiența și spontaneitatea ca fiind pe deplin naturale, poate oferi în cele din urmă o explicație naturalistă a apariției conștiinței - o explicație care face dreptate și libertății pe care o presupunem cu toții în practică.