Traiectoria americană: Divină sau demonică?

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui David Ray Griffin „Traiectoria americană: Divină sau demonică?” critică excepționalismul american și evidențiază aspectele întunecate ale politicii externe a SUA, susținând că narațiunea istorică a bunăvoinței americane este în mare parte un mit. Cartea oferă o examinare detaliată a evenimentelor cruciale din istoria americană, de la genocidul nativilor americani la intervențiile globale contemporane.

Cartea este lăudată pentru cercetarea sa aprofundată, scrierea convingătoare și analiza pătrunzătoare a istoriei SUA, subliniind în special natura contradictorie a retoricii și acțiunilor americane. Mulți recenzenți o recomandă pentru argumentele sale clare și bine documentate împotriva conceptului de excepționalism american, ceea ce o face o lectură importantă pentru cei care doresc să înțeleagă imperialismul american.

Unii cititori au criticat interpretarea evenimentelor de către autor ca fiind prea părtinitoare față de liderii americani, cu afirmații de critică selectivă care a minimalizat acțiunile figurilor democrate, concentrându-se în același timp pe republicani. În plus, au fost frecvent semnalate probleme legate de ediția Kindle, inclusiv probleme de formatare și blocări ale aplicației, care au afectat experiența generală de lectură.

(pe baza a 15 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The American Trajectory: Divine or Demonic?

Conținutul cărții:

În The American Trajectory: Divin sau demonic? David Ray Griffin urmărește traiectoria Imperiului American de la fondarea sa până la sfârșitul secolului XX. Prequel al cărții lui Griffin Bush and Cheney, această carte demonstrează cu numeroase exemple falsitatea pretenției de excepționalism american, o versiune seculară a vechii idei că America a fost fondată și ghidată divin.

Introducerea ilustrează afirmațiile privind providența divină și excepționalismul american de la George Washington până la cartea Excepțional de Dick și Liz Cheney. După ce subliniază faptul că ideea că America este un imperiu nu mai este controversată, aceasta îi pune în contrast pe cei care o consideră benignă cu cei care o consideră malignă. Restul cărții susține punctul de vedere al celor din urmă.

Traiectoria americană conține multe episoade pe care mulți cititori le vor găsi surprinzătoare:

* Scufundarea navei Lusitania a fost anticipată, atât de Churchill, cât și de Wilson, ca mijloc de a determina intrarea Americii în Primul Război Mondial;

* Atacul asupra Pearl Harbor nu a fost nici neprovocat, nici o surpriză;

* În timpul "Războiului bun", guvernul american a complotat și a făcut politică pentru a deveni imperiul dominant;

* Nu a fost nevoie să se lanseze bombe atomice asupra Japoniei nici pentru a câștiga războiul, nici pentru a salva vieți americane;

* Deciziile SUA au fost esențiale pentru incapacitatea Ligii Națiunilor și a Organizației Națiunilor Unite de a preveni războiul;

* Statele Unite au fost mai responsabile decât Uniunea Sovietică pentru Războiul Rece;

* Războiul din Vietnam a fost departe de a fi singura aventură militară americană din timpul Războiului Rece care a ucis un număr mare de civili;

* Guvernul SUA a organizat atacuri sub steag fals care au ucis în mod deliberat europeni; și.

* Intervențiile militare ale Americii după dizolvarea Uniunii Sovietice i-au învățat pe unii conservatori (precum Andrew Bacevich și Chalmers Johnson) că intervențiile SUA în timpul Războiului Rece nu au fost în primul rând defensive.

Concluzia tratează problema modului în care cunoașterea de către cetățeni a modului în care s-a comportat Imperiul American ar putea face America mai bună și cum America, care s-a considerat multă vreme națiunea răscumpărătoare, s-ar putea răscumpăra.