Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o bună imagine de ansamblu asupra violenței și a culturilor violente, ceea ce o face potrivită ca referință pentru cei care studiază subiectul. Cu toate acestea, unii cititori consideră că selecția de autori și eseuri este lipsită de profunzime și nu este reprezentativă pentru cei mai notabili gânditori ai violenței.
Avantaje:⬤ Manual bun pentru studierea istoriei violenței
⬤ Excelentă analiză a violenței și a culturilor violente
⬤ Prezintă contribuții interesante din partea unor intelectuali cunoscuți.
Dezavantaje:⬤ Unele contribuții nu sunt scriitori notabili pe această temă
⬤ Colecției îi lipsesc intrări mai puternice de la scriitori importanți
⬤ Se poate simți mai degrabă ca o compilație de autori preferați decât ca o selecție de cercetare aprofundată.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
On Violence: A Reader
Conținutul cărții:
Această antologie reunește perspective clasice asupra violenței, punând în discuție gândirea unor teoreticieni și activiști cunoscuți, printre care Hannah Arendt, Karl Marx, G. W. F. Hegel, Osama bin Laden, Sigmund Freud, Frantz Fanon, Thomas Hobbes și Pierre Bourdieu. Volumul pornește de la afirmația editorilor că violența este întotdeauna contingentă din punct de vedere istoric; ea trebuie contextualizată pentru a fi înțeleasă. Ei susțin că violența este mai degrabă un proces decât un produs discret. Ea este intrinsecă condiției umane, un fapt inevitabil al vieții care poate fi canalizat și luat în considerare, dar niciodată suprimat complet. Mai presus de toate, ei încearcă să ilumineze relația dintre acțiune și cunoașterea violenței și să examineze modul în care se poate vorbi despre violență fără a o reproduce sau perpetua.
Despre violență este împărțită în cinci secțiuni. Subliniind legătura dintre violență și ordinele economice mondiale, prima secțiune explorează relația dialectică dintre dominare și subordonare. A doua secțiune reunește piese ale actorilor politici care au vorbit despre tensiunea dintre violență și nonviolență - Gandhi, Hitler și Malcolm X - și ale criticilor care au comentat această tensiune. A treia grupare examinează fețele instituționale ale violenței - familială, legală și religioasă - în timp ce a patra reflectă asupra violenței de stat. Punând accentul pe problemele de reprezentare, secțiunea finală include articole despre relația dintre violență și artă, povești și mass-media. Introducerea editorilor la fiecare secțiune evidențiază punctele teoretice semnificative ridicate și interconexiunile dintre eseuri. Scurte introduceri la selecțiile individuale oferă informații despre autori și despre contribuțiile lor specifice la teoriile violenței.
Cu selecții de : Hannah Arendt, Walter Benjamin, Osama bin Laden, Pierre Bourdieu, Andr Breton, James Cone, Robert M. Cover, Gilles Deleuze, Friedrich Engels, Frantz Fanon, Michel Foucault, Sigmund Freud, Mohandas Gandhi, Ren Girard, Linda Gordon, Antonio Gramsci, F lix Guattari, G. W. F. Hegel, Adolf Hitler, Thomas Hobbes, Bruce B. Lawrence, Elliott Leyton, Catharine MacKinnon, Malcolm X, Dorothy Martin, Karl Marx, Chandra Muzaffar, James C. Scott, Kristine Stiles, Michael Taussig, Leon Trotsky, Simone Weil, Sharon Welch, Raymond Williams.
