Dis-Enclosure: Deconstrucția creștinismului

Recenzii ale cititorilor

Cartea cuprinde o serie de eseuri care discută deconstrucția creștinismului dintr-o perspectivă filosofică europeană. Ea explorează teme precum credința, faptele și evoluția gândirii creștine, adresându-se atât liberalilor, cât și celor care caută o înțelegere contemporană a creștinismului. Cu toate acestea, complexitatea și stilul său academic pot fi provocatoare pentru unii cititori.

Cartea prezintă idei originale și semnificative despre creștinism, integrând perspective din partea unor filosofi importanți precum Heidegger și Derrida. Cititorii îi apreciază profunzimea, angajamentul teologic și capacitatea de a aborda preocupările spirituale moderne. Este o lectură provocatoare pentru cei interesați de filosofia creștină contemporană.

Complexitatea cărții și stilul academic dens pot fi dificile pentru cititorii ocazionali. Nu este un volum de sine stătător, ceea ce poate fi derutant, iar unii pot considera lipsa unui sistem clar de gândire și a unui index o piedică în calea navigării și înțelegerii.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Dis-Enclosure: The Deconstruction of Christianity

Conținutul cărții:

Această carte este o investigație profundă și așteptată cu nerăbdare a ceea ce a mai rămas dintr-un spirit religios monoteist - în special, o credință minimalistă care nu este nici confesională, nici credulă. Articulând această credință ca lucrări și ca o speranță fără obiect, Nancy deconstruiește creștinismul în căutarea condițiilor istorice și de reflecție care i-au furnizat energia inițială. Trecând prin Blanchot și Nietzsche, recitindu-i pe Heidegger și Derrida, Nancy se întoarce la Epistola Sfântului Iacob mai degrabă decât la cele ale Sfântului Pavel, discernând în ea esența primitivă a creștinismului ca speranță.

"Religia care a oferit ieșirea din religie", cum numește el creștinismul, constă în anunțarea unui sfârșit. Anunțul este cel care contează, totuși, mai degrabă decât orice finalitate. În acest anunț există o apropiere de ceilalți și de ceea ce odinioară se numea parousia. Dar parousia nu mai este prezență; nu mai este întoarcerea lui Mesia. Mai degrabă, este ceea ce este aproape de noi și nu încetează să se deschidă și să se închidă, o prezență amânată și totuși iminentă.

Într-o epocă demistificată, în care am rămas cu o viziune a unei lumi închise în sine - în care oamenii nu mai sunt muritori care se confruntă cu o ființă nemuritoare, ci entități ale căror vieți sunt însoțite de timpul propriului declin - parousia reprezintă o întrebare. Ne putem aventura în riscul unei perspective decentrate, astfel încât sensul lumii să poată fi găsit atât în interior, cât și în exterior, în interiorul și în afara lumii noastre atât de imanente?

Deconstrucția creștinismului pe care o propune Nancy nu este nici un joc, nici o strategie. Este o invitație de a imagina o credință ciudată care pune în scenă inadecvarea vieții la ea însăși. Viețile noastre depășesc limitele de sine stătătoare ale interpretărilor lor biologice și sociologice. Din acest exces izvorăște un sens fragil, ignorat, care depășește atât confesionalismul, cât și umanismul.