Foe

Recenzii ale cititorilor

Foe de J.M. Coetzee este o reimaginare a narațiunii Robinson Crusoe prin perspectiva lui Susan Barton, o femeie care oferă o critică feministă și postcolonială a poveștii originale. Cartea explorează teme legate de povestire, libertate și reducerea la tăcere a vocilor marginalizate, concentrându-se în special pe modul în care Susan încearcă să își spună propria poveste și povestea lui Cruso și a lui Vineri, care sunt și ei izolați pe insulă. Narațiunea este prezentată într-un mod stimulativ din punct de vedere intelectual, dar poate părea și abstractă și ambiguă, ceea ce a dus la reacții mixte din partea cititorilor.

Mulți cititori apreciază cartea ca fiind o repovestire imaginativă și provocatoare a lui Robinson Crusoe, lăudând explorarea de teme precum feminismul, colonialismul și natura povestirii. Scrisul lui Coetzee este considerat bogat din punct de vedere intelectual, unii cititori considerând stilul narativ captivant și plin de potențial pentru discuții și analize.

Criticii consideră cartea confuză și lipsită de o direcție sau un mesaj clar, în special în a doua jumătate a povestirii, pe care unii o descriu ca fiind prea abstractă sau enigmatică. Mai mulți cititori s-au simțit detașați de personaje, în special de Susan și Friday, și mulți au găsit narațiunea lentă sau plictisitoare. Devierea de la narațiunea bazată pe acțiune a originalului Robinson Crusoe i-a făcut pe unii să se simtă dezamăgiți sau frustrați de lipsa de emoție.

(pe baza a 81 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

La începutul secolului al XVIII-lea, Susan Barton plutește în derivă de pe o corabie răzvrătită și este aruncată pe o insulă pustie îndepărtată.

Acolo își găsește adăpost alături de ceilalți locuitori ai insulei: un bărbat pe nume Cruso și sclavul său fără limbă, Vineri. În timp, ea își construiește o viață ca însoțitoare a lui Cruso și, în cele din urmă, ca amantă a acestuia.