Furtuna roșie asupra Balcanilor: Invazia sovietică eșuată a României, primăvara anului 1944

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui David M. Glantz „Furtuna roșie asupra Balcanilor” oferă o analiză aprofundată a ofensivelor sovietice în România din primăvara anului 1944, în mare parte trecute cu vederea, deși a fost criticată pentru stilul său de scriere sec și inadvertențele editoriale.

Glantz oferă o cercetare amănunțită și o sinteză a diverselor surse, contribuind cu o perspectivă valoroasă asupra Frontului de Est. Cartea este bine susținută cu hărți, tabele și materiale de arhivă care ajută la înțelegerea operațiunilor militare și a strategiilor implicate. Cartea abordează un aspect mai puțin cunoscut al celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce o face o completare demnă de remarcat pentru istoricii serioși și studenții istoriei militare.

Stilul de scriere este adesea criticat ca fiind sec și plictisitor, unii cititori considerându-l repetitiv și lipsit de flux narativ. Există mai multe greșeli editoriale și omisiuni, inclusiv inexactități minore în descrieri și hărți. În plus, cartea este considerată prea detaliată pentru cititorii ocazionali și îi poate copleși pe cei care nu sunt foarte familiarizați cu istoria militară.

(pe baza a 22 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Red Storm Over the Balkans: The Failed Soviet Invasion of Romania, Spring 1944

Conținutul cărții:

Pe Frontul de Est al Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial au avut loc multe campanii și bătălii care au fost "uitate" de o Uniune Sovietică care a încercat să își ascundă eșecurile militare. Invazia Armatei Roșii în România în aprilie și mai 1944 a fost una dintre aceste campanii, care a produs aproape 200 000 de victime și a pătat reputația comandanților săi. Redutabilul David Glantz, cea mai mare autoritate mondială în domeniul armatei sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial, readuce acum această poveste la locul care i se cuvine în analele celui de-al Doilea Război Mondial.

Lucrând pe baza arhivelor rusești recent disponibile și a arhivelor germane mult timp neglijate - plus istoriile unităților Armatei Roșii și memoriile comandanților - Glantz reconstruiește un mozaic impunător care dezvăluie amploarea imensă și intențiile ambițioase ale primei ofensive Iași-Kishinev. Reconstituirea sa arată că Stalin nu era atât de preocupat de o rută directă spre Berlin, cât de o strategie a "frontului larg" menită să câștige teritoriu și să găsească puncte vulnerabile în liniile extinse de apărare ale Germaniei. Dacă ar fi reușit, invazia ar fi eliminat, de asemenea, România ca aliat al Germaniei, ar fi izolat câmpurile petrolifere vitale de la Ploiești și ar fi oferit o bază de la care să consolideze puterea sovietică în Balcani.

Glantz urmărește ofensiva Frontului al II-lea Ucrainean de-a lungul axelor Tîrgu-Frumos, Iași și Dnestr, precum și înaintarea simultană a Frontului al III-lea Ucrainean spre râul Dnestr și lupta dramatică pentru cucerirea capetelor de pod peste râu și capturarea orașului Kishinev. El dezvăluie planul strategic al generalului Ivan Konev, în timp ce Frontul al II-lea ucrainean își pregătea ofensiva de la Iași și ducea o bătălie culminantă cu Armata a VIII-a germană și aliații săi români în regiunea Tîrgu-Frumos la începutul lunii mai, apoi regruparea Frontului al III-lea ucrainean al generalului Rodion Malinovski pentru ofensiva sa decisivă spre Kishinev, care a eșuat în fața unei contraofensive abile a Armatei a VI-a germane. Glantz descrie modul în care Wehrmachtul, cu un nucleu de veterani de luptă care au supraviețuit, a reușit să respingă forțele sovietice împiedicate de inundațiile de primăvară, în timp ce sprijinul logistic sovietic, deja fragil, a fost subminat și mai mult de strategia Wehrmachtului de pârjolire a pământului.

Deși ofensivele lui Konev și Malinovsky au eșuat în cele din urmă, Armata Roșie a reușit să provoace pierderi grele forțelor Axei, exacerbând efectele înfrângerilor Germaniei în Ucraina și făcând mai dificilă pentru Wehrmacht limitarea avansului final al juggernaut-ului sovietic spre Berlin. Recreând această ofensivă uitată, Glantz comemorează un capitol bogat și important din istoria unui război care a doborât armata germană și a remodelat harta Europei.