Groupthink: Un studiu despre autoamăgire

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează conceptul de gândire de grup și implicațiile sale în diverse probleme moderne, inclusiv în politică, știință și mișcări sociale. Deși contestă credințele populare și pune accentul pe gândirea critică, cititorii sunt împărțiți cu privire la prezentarea și prejudecățile sale.

Cartea este bine documentată și provoacă la reflecție, oferind o perspectivă valoroasă asupra gândirii de grup, corectitudinii politice și divizării societății. Mulți cititori apreciază articularea clară a conceptelor complexe și relevanța sa pentru problemele contemporane, ceea ce o face o lectură recomandată pentru cei interesați de analiza critică.

Criticii subliniază faptul că cartea pare să exprime o perspectivă conservatoare unilaterală, unii afirmând că respinge fapte științifice consacrate, precum încălzirea globală. Există, de asemenea, plângeri cu privire la editarea slabă, repetiții și secțiuni prea complexe care scad din coerența generală.

(pe baza a 19 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Groupthink: A Study in Self Delusion

Conținutul cărții:

Ultima carte a celebrului editorialist și autor de bestselleruri Christopher Booker

În Groupthink, ultima sa carte, regretatul, eminentul jurnalist și autor de bestselleruri Christopher Booker încearcă să identifice cheia ascunsă pentru a înțelege multe lucruri tulburătoare din lumea de astăzi.

Făcând referire la ideile unui profesor de la Yale care a identificat pentru prima dată teoria și la scrierile lui George Orwell, de la care cuvântul „newspeak” a fost adaptat, Booker aruncă o lumină nouă asupra efectelor remarcabile - și îngrijorătoare - ale „gândirii de grup” și asupra influenței sale asupra societății noastre.

Booker definește cele trei reguli ale gândirii de grup: adoptarea unui punct de vedere sau a unei convingeri comune care nu se bazează pe o realitate obiectivă; stabilirea unui consens al persoanelor care gândesc corect, un „în grup”; și necesitatea de a trata punctele de vedere ale oricărei persoane care pune la îndoială convingerea ca fiind total inacceptabile. El arată cum diverse grupuri de interese, jurnaliști și chiar guverne din secolul XXI au aderat la acest mod de gândire, cu rezultate profund tulburătoare.

După cum arată Booker, un astfel de comportament a condus la o cultură a fricii, anunțată de nenumărate exemple de-a lungul istoriei, de la Rusia revoluționară la Franța napoleoniană și Germania lui Hitler. În prezent, a cauzat nenumărate erori de judecată și divizarea societății în facțiuni extrem de polarizate și opozante. De la comportamentul controversatei mișcări Rhodes Must Fall până la concedierea lui James Damore de la Google, atitudinile societății față de egalitatea de gen, războiul din Irak și „visul european”, cariere și vieți au fost pierdute în timp ce cei din „grupul din interior” supravegheau societatea cu noua lor formă de puritanism.

După cum susține Booker, numai prin examinarea cauzelor sale subiacente putem înțelege puterea sinistră a gândirii de grup care pătrunde în toate aspectele vieții noastre.