Half Rooster: O poveste populară albaneză

Titlul original:

The Half Rooster: An Albanian Folk Tale

Conținutul cărții:

Această poveste s-a dovedit a fi una dintre preferatele elevilor cu care am împărtășit-o. Un om sărac din Albania trebuie să își omoare cocoșul pentru a mânca.

Dar, gândindu-se mai bine, a ales să taie cocoșul în două. A mâncat o jumătate și a păstrat cealaltă jumătate pentru un animal de companie. Acum, jumătatea de cocoș nu era prostul nimănui.

Știa că trebuie să iasă să-și câștige faima și norocul în lume înainte ca bietului om să-i fie din nou foame.

Cu ajutorul Broaștei, Vulpii, Lupului și Șoricelului, Half Rooster a reușit în misiunea sa. Am ajuns prima dată în Albania la scurt timp după ce aceasta s-a deschis către Occident.

În acele zile nu existau cărți de călătorie sau căutări pe internet. Trecerea frontierei era doar atât. O trecere.

Niciun semn de civilizație, niciun restaurant și niciun hotel nu m-au întâmpinat la graniță. Erau puține mașini pe atunci. Principala formă de transport era căruța cu măgari.

Și am ajuns noaptea, fără nicio idee unde să mă duc. Mi s-a spus că cel mai apropiat hotel era în Gjirokaster, la 30 de kilometri distanță.

Un șofer de taxi avea o carte de vizită a hotelului pe care scria: "Vorbim engleză". A fost suficient pentru mine. Așa am cunoscut familia Kotoni.

Casa lor era o clădire otomană veche de două sute de ani care dădea spre orașul vechi.

Familia emana atât de multă ospitalitate și căldură albaneză încât am decis să rămân o zi în plus în Gjirokaster. În timpul șederii mele, am semnat în cartea lor de oaspeți. Cu toate acestea, nu m-am limitat la a o semna.

Am desenat linia de orizont a orașului vechi, așa cum se vede de pe veranda din fața casei lor. Nimeni nu mai făcuse asta până atunci, iar eu nu am fost uitat. Paisprezece ani mai târziu...

Taulant, fiul familiei, mi-a găsit site-ul. Trăind acum în SUA (și cu siguranță nu mai are opt ani), a spus că părinții săi încă mă mai țin minte și că au arătat desenul meu tuturor oaspeților care au venit la casa lor de oaspeți, acum extinsă. Am decis că este timpul să mă întorc în Albania și să fac un alt desen în cartea lor de oaspeți.

Se pare că i-am vizitat pe soții Kotonis de patru ori - două dintre ele au fost aventuri de pictură murală. De fiecare dată când mă întorc, este ca și cum m-aș întoarce acasă la familie. Aștept cu nerăbdare ziua în care mă voi putea întoarce în Albania pentru a cincea mea reuniune de familie.

Faleminderit, Kotonis.